Lingouri de aur (Theo Hudayanto via Dreamstime.com), Fotografie: Dreamstime.com
Într-o perioadă în care sistemul financiar global suferă transformări, o țară europeană a ales să investească semnificativ în metalul prețios.
Instituțiile financiare centrale continuă să aloce fonduri importante pentru aur, iar datele recente arată cifre impresionante, conform publicației La Razon. În trimestrul al treilea al anului, autoritățile monetare din întreaga lume au crescut rezervele cu aproape 220 de tone, reprezentând o creștere de 10% față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 28% mai mult decât în trimestrul anterior. Conform datelor de la Consiliul Mondial al Aurului, achizițiile din startul anului totalizează aproximativ 630 de tone. Deși această cantitate este ușor mai redusă comparativ cu anii anteriori, rămâne mult peste media de dinainte de 2022, situată între 400 și 500 de tone.
Jurnalistul Dan Popa transmite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Pentru recomandări în domeniul finanțelor personale, te poți abona aici:
În această situație, se evidențiază o tendință clară: crește numărul de țări care își diversifică rezervele de aur. După ani în care economiile emergente au condus acumularea — Rusia, China și India fiind în frunte, urmate frecvent de Turcia, Kazahstan și Uzbekistan — tot mai multe state membre ale Uniunii Europene își măresc rezervele de aur. Motivul principal îl reprezintă stabilizarea monedelor locale, diversificarea rezervelor valutare și reducerea dependenței de dolar, fenomen cunoscut ca „dedolarizare”. Această mișcare a cunoscut un avânt deosebit după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când sancțiunile occidentale au vizat rezervele internaționale ale Rusiei.
Republica Cehă s-a remarcat recent, fiind printre primii cinci cumpărători de aur în 2023 și 2024. Anul acesta, ocupă poziția a șasea, achiziționând aproape 16 tone. Însă, atenția se îndreaptă spre Polonia, care a cumpărat aproape 67 de tone până în prezent în acest an, devenind cel mai mare cumpărător mondial. În 2024, achizițiile sale au ajuns la aproape 90 de tone, ceea ce o plasează pe primul loc global, depășind China, și având în vedere achizițiile din 2023, cu 130 de tone, se poziționează printre cei mai mari cumpărători de aur.
Ritmul de achiziție a crescut semnificativ, iar rezervele poloneze au aproape că s-au triplat în 2023, ajungând la circa 515 tone. Astfel, Polonia ocupă locul zece în clasamentul mondial, după Olanda, și înaintea unor state precum Marea Britanie și Spania.
Deși această creștere este notabilă, autoritățile poloneze susțin că mai au de făcut progrese. La începutul lunii septembrie, banca centrală a anunțat un obiectiv pe termen lung de a avea în rezervele sale aproximativ 30% în aur. În prezent, această proporție este de circa 24%, ceea ce înseamnă o achiziție suplimentară de aproximativ 150 de tone, calculată la prețul actual.
„Aurul reprezintă singurul activ sigur pentru rezervele statului”, a declarat președintele băncii centrale, Adam Glapiński, într-un comunicat oficial, justificând strategia de achiziție în contextul unei lumi instabile.
Glapiński a subliniat importanța geopolitică a aurului într-un articol din 2024, explicând că situația internațională și potențialele amenințări la adresa securității economice și militare, precum și propria istorie a Poloniei, necesită pregătire pentru orice scenariu.
Președintele băncii centrale a menționat că, spre deosebire de monedele obișnuite, aurul nu este supus deciziilor de politică monetară ale altor bănci centrale și nici nu poate fi supus unei oferte nelimitate. În plus, rezervele semnificative de aur întăresc încrederea în moneda națională și în autoritatea monetară.
Deși oficialii polonezi nu au menționat explicit Rusia sau nivelul datoriilor SUA, declarațiile indică o schimbare geopolitică și o strategie activă de protecție împotriva riscurilor sistemice. Într-o lume în care ordinea financiară globală evoluează, Polonia are în vedere o investiție importantă în metalul prețios.
Articol realizat cu sprijinul Rador Radio România
