Directorul Muzeului ASTRA din Sibiu, Ciprian Ștefan, a declarat, într-un interviu, despre impactul restricțiilor bugetare asupra culturii, subliniind că instituțiile culturale funcționează deja sub limita resurselor. El afirmă că sectorul cultural trebuie să devină mai inovator și să se concentreze pe calitatea, nu pe cantitatea proiectelor.
Ștefan evidențiază potențialul turismului cultural rural ca factor important pentru economia României, subliniind necesitatea accelerării liniilor de finanțare pentru proiecte.
Directorul menționează că muzeul pe care îl conduce a obținut finanțări externe nerambursabile, locale și fonduri de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), reducând astfel dependența de Ministerul Culturii. „În prezent, circa 40% din bugetul instituției mele este asigurat prin autofinanțare”, declară Ciprian Ștefan.
Ciprian Ștefan susține că modelul implementat la ASTRA poate fi replicat și în alte instituții de cultură din mediul rural, care se concentrează adesea pe evenimente tradiționale.
Ștefan promovează turismul rural și promovează, prin Muzeul ASTRA din Sibiu, importanța specializării în restaurare și muzee pentru valorificarea patrimoniului cultural.
Cariera sa cuprinde și alte funcții relevante, inclusiv de consilier al unui ministru al Culturii și director al AFCN.
„Necesitatea inovării în sectorul cultural”
– Cum vedeți reinventarea sectorului cultural, care funcționează la limita resurselor? Cum să optimizeze impactul?
– Nevoia de inovație este evidentă. Trebuie să ne reinventăm, dar susținerea financiară este esențială. Managementul ar trebui să prioritizeze mai mult evaluarea calitativă, justificând cu rigurozitate indicatori cantitativi.
În actualul context, predomină evaluările cantitative, bazate pe numărul de expoziții, ignorând impactul acestora asupra comunității.
Cultura reprezintă cel mai eficient ambasador al României, așadar, ar trebui evitată dependența permanentă de finanțări publice.
„Necesitatea implicării în decizii”
– Experiența dumneavoastră în funcții cheie facilitează propunerile pentru schimbări?
– Întrucât poziția actuală nu oferă putere decizională directă, aș considera că, pentru noi, oamenii din cultură, este crucial să participăm activ la procesul legislativ și să obținem poziții cheie în procesul decizional pentru a influența evoluția sectorului cultural.
Amintirea unor personalități influente din trecut este pertinentă, ele având un impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cultural.
În continuare sectorul cultural din România, muzeele și patrimoniul funcționează conform reglementărilor din anii ’90, necesitând o actualizare. Legislația actuală, precum Codul Patrimoniului, necesită revizuire și adaptare la contextul actual.
Comunicarea cu Ministerul Culturii
– Cum ești mulțumit de comunicarea cu Ministerul Culturii?
– Am fost contactat pentru a participa la un grup de lucru. Există comunicare, însă este vitală o abordare responsabilă. La ora actuală, în domeniul cultural, organizarea sau reducerea posturilor nu este o soluție, dată fiind insuficiența bugetară.
Experiența personală demonstrază că o parte importantă a bugetului instituției mele este generată prin autofinanțare. Astfel, propun o analiză mai atentă, concentrată pe eficientizarea resurselor în zone cu performanță scăzută, nu pe tăieri inutile.
– Întrebări despre motivarea restauratorilor și muzeografilor pentru proiecte culturale rurale.
– Pentru a motiva specializarea în cultură rurală, este esențială oferirea de soluții de finanțare pentru a motiva resursele umane și, de asemenea, a asigura recompense corecte și remunerarea corespunzătoare pentru munca depusă.
– Cum pot spațiile culturale rurale să devină sustenabile financiar?
– Capitalizarea culturală sustenabilă depinde de modul în care resursa umană este implicată, remunerat eficient și se asigură conservarea și valorificarea patrimoniului. Trebuie evitate evenimentele neproductive și să se prioritizeze inovația, pentru valorificarea potențialului turistic rural.
– Motivele scăderii interesului public pentru cultură.
– Importanța stării de bine trebuie reflectată în experiența culturală. Muzeele trebuie să-și personalizeze activitățile pentru a asigura satsifacția vizitatorilor, nu doar pentru a genera venituri.
„Evenimentele culturale ca sursă de venit”
– Ce riscuri implică confuzia dintre cultura autentică și divertismentul de masă?
– Subfinanțarea muzeelor poate duce la introducerea unor activități pentru atragerea vizitatorilor din motive financiare. Este vitală o strategie clară pentru sectorul cultural și o înțelegere pentru soluții de finanțare durabilă. Întrucât strategie culturală actuală este relevantă, este nevoie de o colaborare mai strânsă pentru soluționarea problemelor sectoarelui cultural.
– Salarizarea muzeografilor și restauratorilor:
– Salarizarea muzeografilor și restauratorilor rămâne sub nivelul mediu. Reglementare adecvată pentru compensarea muncii și includerea sporului de condiții vătămătoare este necesară.
– Rolul finanțării nerambursabile în autosustenabilitate.
– Finanțarea prin instrumente nerambursabile rămâne necesară, cu accent pe eficacitatea acestora. Un impact pozitiv asupra comunității rămâne un argument esențial.
