UE vs SUA
Taxele impuse vor afecta puternic producătorii germani de automobile, Volkswagen, BMW și Mercedes, având repercusiuni asupra furnizorilor din industria auto din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.
În 2023, comerțul bilateral între Statele Unite și Uniunea Europeană a depășit 1.600 de miliarde de euro, conform datelor europene.
UE a exportat către SUA bunuri în valoare de 503,8 miliarde de euro, importând produse de 347,2 miliarde de euro. Astfel, UE a înregistrat un excedent comercial de 156,6 miliarde de euro.
În domeniul serviciilor, UE a exportat 318,7 miliarde de euro și a importat 427,3 miliarde de euro. Statele Unite au înregistrat un surplus de 108,6 miliarde de euro în acest sector.
În ansamblu, UE are un excedent comercial de 48 de miliarde de euro. Exporturile UE se concentrează în principal pe automobile și produse farmaceutice, existând un deficit în sectorul tehnologiei informației.
Valoarea bunurilor schimbate între cele două continente s-a dublat în ultimii zece ani, iar 10 milioane de persoane sunt angajate la filialele străine ale firmelor americane și europene.
Vulnerabilitatea Germaniei
Germania, al treilea cel mai mare exportator mondial după China și Statele Unite, conform datelor din 2023, este deosebit de vulnerabilă la taxele impuse de Statele Unite. Statele Unite sunt cea mai importantă piață de export pentru produsele germane.
Exporturile de bunuri și servicii au reprezentat 43,4% din PIB-ul Germaniei în 2023, conform datelor FMI.
Mecanismul de transmitere
O analiză recentă a S&P Global a evidențiat că, deși expunerea comercială directă a Europei Centrale și de Est către SUA este limitată, perspectivele economice ar putea fi afectate prin intermediul industriei auto germane.
Impactul se resimte mai puternic în Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia și România, unde exporturile de mașini și echipamente către Germania au depășit o zecime din totalul exporturilor.
Încetinire în Europa Centrală și de Est
Țările din Europa Centrală sunt puternic dependente de comerțul exterior. Exporturile ca procent din producție variază de la 92% în Slovacia la 69% în Republica Cehă, conform datelor Eurostat din 2023. România are o pondere mai mică, de 39%.
Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală, prezintă o rezistență mai mare la eventualele dificultăți majore din Europa de Vest, datorită unei dependențe mai mici de exporturile de automobile, pieței interne extinse și fondurilor de redresare europene.
Un analist al Capital Economics a estimat că o taxă americană de 25% asupra importurilor din UE ar reduce creșterea economică medie din Europa Centrală cu aproximativ 0,5% din PIB.
Exporturile Germaniei către SUA au avut anul trecut o pondere de 9,9% din total, atingând un nou nivel maxim de 157,9 miliarde de euro.
Amprenta constructorilor auto germani în România
Regiunea Transilvania este caracterizată de o prezență importantă a fabricilor și unităților de producție care furnizează subansamble pentru industria auto germană.
Mercedes are o fabrică de cutii de viteze la Sebeș, iar BMW dispune de un centru de cercetare la Cluj.
Numeroșii furnizori români au determinat grupul german BMW să considere România o „fabrică virtuală”.
Multe componente ale produselor BMW și Mini sunt fabricate în România, de la anvelope la software.
BMW colaborează cu peste 100 de furnizori locali, generând în 2023 un volum de afaceri de 2,3 miliarde de euro.
Furnizori de piese
Și alți producători importanți de subansamble, precum Bosch, Continental și Draexlmaier, au o prezență semnificativă în România.
Bosch are peste 10.000 de angajați, cu vânzări anuale de 2,4 miliarde de euro.
Continental are o fabrică de anvelope la Timișoara, precum și unități în Sibiu, Iași și Timișoara (divizia de piese auto) și în Carei și Timișoara (ContiTech).
Draexlmaier are unități de producție în Codlea, Hunedoara, Pitești, Satu Mare și Timișoara.
Porsche Engineering are centre de dezvoltare software la Cluj și Timișoara.
Impactul financiar asupra bugetului
Impactul taxelor impuse de Statele Unite vine într-un context delicat pentru România, unde deficitul bugetar este o problemă.
România a înregistrat în primele două luni ale anului un deficit bugetar de 30,24 miliarde de lei (1,58% din PIB).
Țara se confruntă cu necesitatea de a reduce deficitul bugetar, după ce și-a stabilit ca țintă o reducere de la 8,65% la 7% din PIB.
