O nouă taxă asupra tranzacțiilor bancare, propusă recent pentru sporirea veniturilor bugetare, este criticată vehement de specialiștii și antreprenorii din Iași. Această impozitare vizează toate plățile efectuate cu cardul de către clienții tuturor instituțiilor financiare din țară.
O posibilă taxă asupra tranzacțiilor bancare a generat o serie de reacții negative din partea experților în economie și a antreprenorilor iașeni. Aceștia susțin că introducerea unei astfel de taxe va determina o creștere a plății în numerar, ceea ce va reduce lichiditatea pe piață și va accentua presiunea asupra dobânzilor. Propunerile includ un comision de 1 leu pentru tranzacții sub un anumit prag și de 3 lei pentru cele care îl depășesc.
Experții economici nu anticipează aprobarea taxei pe tranzacții
Economistul Dan Chirleșan, profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, consideră că această măsură nu va fi implementată.
„Această propunere este doar o manevră politică și nu se va materializa. Este o tactică pentru a testa reacțiile. Guvernanții trebuie să pună în aplicare un plan de austeritate. Ei au crezut că vor guverna permanent cu banii împrumuturilor și ai fondurilor europene. Bruxelles-ul solicită Parlamentului un pachet legislativ pentru deblocarea fondurilor europene înghețate până la 30 iunie. Propunerea actuală presupune o taxă de 0,2% aplicabilă fiecarei tranzacții bancare. O astfel de taxă, de 1 sau 3 lei per tranzacție, va funcționa practic ca un alt tip de impozit, similar impozitului pe venit. În prezent, impozitul pe venit aduce statului aproximativ 10,5 miliarde de euro. Propunerea de taxă pe tranzacții bancare ar scoate peste 50 de miliarde de euro. Este un calcul simplu: 0,2% din 25.000 de miliarde de tranzacții bancare. Evidențiem că introducerea taxei va afecta volumul tranzacțiilor. Creatorul acestei idei caută o sursă rapidă și simplă de venituri.”, explică economistul iașean.
Economist: „Nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru măsurile fiscale”
Exemple similare de impozitare asupra tranzacțiilor bancare au fost implementate în Brazilia și Ungaria, dar nu au avut o durată lungă de aplicare.
„Impozitarea tranzacțiilor bancare a fost experimentată în țări cu probleme de corupție. În Brazilia, a durat 10 ani, iar în Ungaria, câteva. În România, inițiatorul acestei idei pare a fi UDMR, inspirat din experiența ungară. Chiar și în Ungaria, această măsură nu a funcționat, contribuind la instabilitatea financiară, fondurile blocate și o inflație ridicată, de aproximativ 20%. Constatăm o lipsă de asumare a responsabilității pentru măsurile fiscale, mai degrabă discuții politice. Dacă liderii politici sunt incapabili să elaboreze politici, devine clar că avem de-a face cu un sistem deficitar. Sistemul informatic al băncilor este mult mai performant decât cel al ANAF. Impozitarea, atunci când este colectată de ANAF, s-ar putea dovedi dificil de implementat. O soluție mai eficientă ar fi să se impună băncilor plata unui comision, de 1 sau 3 lei, funcție de valoarea tranzacțiilor.”, afirmă Dan Chirleșan.
Antreprenorii din Iași consideră această măsură nepotrivită.
„Sunt surprins de această propunere. Pare o abordare neinspirată. În timp ce discutăm despre taxe mari, guvernanții propun o taxă asupra tranzacțiilor bancare. Unde sunt tăierile de cheltuieli promise? Evidențiem o lipsă de soluții reale și, probabil, o încercare disperată de a găsi noi surse de finanțare.”, susține un antreprenor din Iași.
În ultima lună, posesorii de credite au fost îngrijorați de creșterea prețului euro, apropiat de 5 lei, și de posibila creștere a ratelor la creditele bancare.
