În Franța, a izbucnit un conflict public în jurul așa-numitei „taxe Zucman”. Este vorba de o propunere legislativă, inspirată de economistul Gabriel Zucman, care propune o taxă asupra marilor averi. Proiectul de lege, aprobat în februarie de Adunarea Națională și respins în iunie de Senat, urmărește taxarea cu 2% anual a activelor depășind 100 de milioane de euro. Experții estimează că circa 1.800 de persoane îndeplinesc acest prag.
Inițiativa legislativă a venit din partea partidului ecologist, iar experți presupun că propunerea ar putea fi reluată în dezbaterea parlamentară odată cu proiectul bugetar al anului viitor. Organizații civice susțin că există un suport public larg pentru taxarea marilor averi și fac presiuni asupra politicienilor pentru promovarea acestei legi.
Ideea unei taxe asupra averilor substanțiale nu este nouă pentru guvern. Însă, varianta propusă diferă. Baza pentru impozit ar cuprinde active profesionale, lărgindu-și sfera de aplicare și coborând pragul de impozitare la două milioane de euro. Pe de altă parte, rata impozabilă ar fi de patru ori mai mică, respectiv 0,5% din active.
Propunerea lui Zucman este vehement criticată de antreprenorii francezi. De exemplu, Bernard Arnault, proprietarul companiei LVMH și unul dintre cei mai înstăriți oameni din lume, a caracterizat proiectul ca pe o încercare de a distruge economia națională. Arnault a declarat pentru publicația britanică Sunday Times că propunerea lui Zucman „reflectă dorința sa de a submina economia franceză”, a descriindu-l pe economist ca un activist de extremă stânga care utilizează expertiza sa, pseudo-academică, pentru a-și promova ideologia, care vizează colapsul economiei de piață.
În replică, Arnault a menționat că este cel mai important contribuabil fiscal din Franța și un important plătitor de taxe prin intermediul companiilor pe care le deține. Economistul s-a apărat online, iar dezbaterea a atras implicarea și a politicienilor de stânga.
Guvernul francez a analizat consecințele potențiale ale unei taxe pe marile averi. Acestea includ riscul ca unii antreprenori să-și mute sediul fiscal sau să vândă active, făcând companiile vulnerabile la potențiale achiziții străine.
În contextul dezbaterii, a fost citat cazul unui start-up francez de succes din domeniul inteligenței artificiale, Mistral. Conform propunerii Zucman, cei trei fondatori ai companiei ar trebui să plătească 60 milioane de euro anual, o sumă considerată imposibil de achitat fără a vinde active.
Criticile la adresa proiectului includ declarația lui Nicolas Dufourcq, directorul băncii de investiții BPI, care a considerat-o „comunistă și absurdă”, menționând că statul ar putea prelua 20% din capitalul unei mari companii în 10 ani. Acesta a susținut că există în Franța o „ură” față de cei bogați.
Și președintele Medef, cea mai importantă organizație patronală din Franța, s-a arătat îngrijorat de o astfel de creștere a contribuțiilor financiare. Discuții similare apar și în România, dar aplicarea practică a impozitării marilor averi rămâne un subiect de dezbatere.
