Imaginea ilustrează o mulțime de oameni pe stradă.
Primul pachet fiscal restrictiv, dar și incertitudinea privind viitoarele măsuri bugetare generează îngrijorări în mediul de afaceri, având efecte negative asupra economiei.
Date statistice, rezultate din eşantioane reprezentative, analizează situația în industria prelucrătoare (2.467 firme), construcții (1.370 companii), comerț cu amănuntul (2.305 retaileri) și servicii (2.973 firme).
Majoritatea patronilor se tem de instabilitatea prețurilor și de viitoarele majorări
Peste 63% dintre managerii din construcții și peste 60% din comerț prevăd creșteri de prețuri în următoarele 3 luni.
Inflația în România a crescut semnificativ în iulie, atingând 7,8% – mult peste estimările Băncii Naționale. Această creștere substantială provine în principal din sectorul energetic, mai exact din prețurile la electricitate, care au crescut cu aproape 62% față de luna precedentă, odată cu eliminarea plafonului de prețuri de către guvern.
Acest șoc energetic a modificat previziunile inflației, economiștii anticipând un vârf de aproximativ 10%. „O inflație temporară de două cifre este acum plauzibilă”, au declarat economiștii ING.
Unii retaileri au ales să amâne majorările de preț, absorbând creșterea TVA pentru o perioadă limitată. Majoritatea vor absorbi această creștere pe toată luna august, iar scumpirile vor fi resimțite începând cu septembrie.
Sentimentul economic indică condiții de recesiune
„Pe măsură ce starea economiei se deteriorează, indicatorul de sentiment economic a continuat să scadă. Cu toate acestea, nivelul actual al indicatorului și al componentelor sale indică în continuare condiții de recesiune”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.
După o scădere importantă înregistrată în luna iunie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în iulie cu 5,0 puncte, atingând valoarea de 34,9 puncte. Cele două componente au avut evoluții contrare. Astfel, componenta de anticipări a crescut cu 8,6 puncte, la 33,6, pe când componenta de condiții actuale a continuat declinul, cu 2,2 puncte, până la 37,5 – reflectând înrăutățirea condițiilor curente.
Prognoza inflației pentru următorii 12 luni (august 2026) a crescut față de luna anterioară, la 6,46%, iar peste 56% dintre participanți prevăd o majorare a inflației în următoarele 12 luni.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanți la sondaj prevăd o depreciere a leului în următorii 12 luni, nu fiind înregistrate anticipări de apreciere. Media prognozelor pentru următorii 6 luni este de 5,10 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni, de 5,17 lei pentru un euro.
Deficitul bugetului de stat pentru anul 2025 este prognozat la 7,6% din PIB, cu o ușoară creștere față de previziunile anterioare.
Prognozele de creștere economică pentru 2025 sunt ușor în scădere față de estimările anterioare, existând și păreri privind o posibilă recesiune economică românească.
Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este estimată să crească la 59% în următorii 12 luni, conform estimărilor.
