CCR va analiza sesizarile pe 27 martie
Cauza angajaților de la Camera Deputaților și Senat a fost preluată, în principal, de grupurile parlamentare SOS, dar a beneficiat și de sprijinul AUR (deoarece SOS nu avea numărul necesar de semnături), pentru ca deciziile celor două foruri să fie examinate de judecătorii Curții Constituționale.
Conform informațiilor unei surse de presă, termenul de judecată la CCR pentru cele două sesizări este stabilit pentru 27 martie, angajații din Cameră și Senat fiind informați în săptămâna precedentă.
Sesizarile depuse la Curtea Constituțională menționează că documentul pentru reorganizare a fost adoptat fără o dezbatere suficientă și fără o argumentare detaliată a nevoii și impactului redimensionării, încalcând principiile transparenței și dialogului social, și încălcând articolul 41, alineatul 1 din Constituție și prevederile articolului 518 din Codul Administrativ.
Un alt argument invocat este încălcarea articolului 16, alineatele 1 și 2 din Constituție, referitoare la principiul egalității în fața legii, deoarece redimensionarea s-a bazat pe criterii ambigue și cu potențial discriminatoriu, contrazicând prevederile Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.
Deputații care au sesizat Curtea Constituțională au invocat și alte articole din Constituție care ar fi fost încălcate prin deciziile de reorganizare. De asemenea, se critică prezentarea demersului ca o clarificare a structurilor Senatului, când, de fapt, scopul este redimensionarea.
„Concluzia este că s-a adoptat o hotărâre menită să ascundă faptul că implică, de fapt, o reorganizare a structurii Senatului, o operațiune procedurală ce ar fi trebuit să includă, încă din primul articol, precizarea reorganizării structurii organizatorice a Senatului României sau a structurilor sale specializate”, se mai arată în sesizare.
În paralel, angajații din Parlament continuă demersul și în instanța de contencios administrativ. „Vă informăm că astăzi a fost depusă la instanța de contencios administrativ cererea de suspendare și anulare a actelor administrative ilegale”, a fost un mesaj electronic transmis de sindicat vinerea trecută.
Între timp, Senatul a decis implementarea recunoașterii faciale a angajaților, realizată de angajații Serviciului de Protecție și Pază. Cu toate acestea, unii angajați pot realiza autentificarea și de la distanță, generând nemulțumiri cu privire la posibilitatea avantajării personalului cu influență.
Criza funcționarilor publici se acutizează
Peste 50 de parlamentari PSD au depus un proiect de lege prin care se propune ca funcționarii publici să fie evaluați anual prin examene scrise, argumentându-se că procedura actuală nu oferă un instrument eficient și adecvat pentru evaluarea cunoștințelor actualizate ale funcționarilor publici, în ceea ce privește cunoașterea legislației relevante.
Modificarea ar fi aplicată Codului Administrativ, lege adoptată în 2019, în timpul guvernării Dăncilă, prin ordonanță de urgență. Astfel, sistemul actual de evaluare a fost stabilit de PSD, care anterior avea ca slogan „Votezi ca să te salvezi”, și acum desfășoară o campanie axată pe austeritate.
Într-o intervenție recentă, Lia Olguța Vasilescu, primar și președintă a Asociației Municipiilor din România, a explicat că solicitarea pentru această lege a fost inițiată de primari, datorită lipsei funcționarilor publici de actualizare cu legislația din Monitorul Oficial, fapt ce poate crea probleme în procesul administrativ.
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație a criticat dur proiectul, considerându-l abuziv și inadecvat. „Impunerea evaluărilor anuale scrise, obligând funcționarii publici să memoreze mii de pagini de legislație în continuă schimbare, este o măsură abuzivă.” , se arată în comunicatul federației.
Sindicatul sugerează că acest demers ar putea fi utilizat pentru eliminarea angajaților neconformi politic, favorizând personalul cu legături politice. „Sunt convins că acest demers urmărește eliminarea angajaților incomozi, profesioniștilor care deranjează, căci evaluările scrise vor fi interpretate diferit, în funcție de fidelitatea față de conducători.”, se arată în declarație.
