Indicatorul de încredere economică (ESI) a scăzut la 94,7 în iulie, față de 96,8 în iunie, pe măsură ce măsurile de consolidare bugetară anunțate au afectat încrederea în toate sectoarele, potrivit unui raport BCR destinat investitorilor, publicat miercuri.
Încrederea în industria prelucrătoare a scăzut în iulie din cauza unui volum mai redus de comenzi și a unei estimări mai mici a producției, iar așteptările în sectorul serviciilor au scăzut din cauza reducerii cererii, conform autorilor raportului.
Încrederea consumatorilor a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 32 de luni, după ce guvernul a anunțat în iulie un pachet de consolidare bugetară, inclusiv majorări de TVA și accize, așteptându-se ca acestea să reducă veniturile viitoare, odată cu eliminarea plafonului la prețurile energiei electrice.
Încrederea în comerțul cu amănuntul s-a diminuat la cel mai redus nivel de la sfârșitul primei perioade de pandemie, atât așteptările anterioare, cât și cele viitoare înregistrând scăderi semnificative.
Moralul în construcții a scăzut din cauza unui număr mai mic de locuri de muncă preconizate, în timp ce valoarea comenzilor a rămas neschimbată, conform participanților la sondaj.
Așteptările privind prețurile de vânzare au crescut în toate sectoarele. Așteptările consumatorilor cu privire la prețuri în următoarele doisprezece luni au atins un nivel maxim de la începutul sondajului din mai 2001, după anunțarea creșterilor de impozite din august 2025 și anticipările de creșteri ale prețurilor la energie electrică.
Indicatorul privind previziunile pentru ocuparea forței de muncă a scăzut la 100,1 în iulie, față de 103,8 în iunie, atingând cel mai scăzut nivel din decembrie 2020.
Importanța acestor date economice
Indicatorul de încredere economică (ESI) reflectă percepțiile din industrie, servicii, comerț, construcții și ale consumatorilor. O scădere simultană în toate aceste domenii indică o deteriorare rapidă a așteptărilor economice, ceea ce adesea precede scăderea consumului, investițiilor și chiar a recesiunii.
Impactul imediat al consolidării bugetare- Scăderea bruscă a încrederii (cu indici negativi în industrie și comerț) imediat după anunțarea noilor taxe sugerează că mediul privat percepe costuri suplimentare, o diminuare a cererii și incertitudine crescută. Aceste date ajută factorii de decizie să evalueze dacă măsurile sunt acceptate de economie sau au un efect de frânare semnificativ.
Semnal de alarmă pentru evoluția economică – Scăderea încrederii pe toate segmentele economice și atingerea unor minime ale moralului (din perioada pandemiei/inflației ridicate) constituie un semnal de alarmă: este probabil ca produsul intern brut să încetinească, consumul să fie afectat în scurt timp și mediul de afaceri să amâne investițiile.
Previzualizarea inflației și prețurilor – Așteptările record privind creșterea prețurilor (inflație anticipată) denotă că populația și companiile se așteaptă la o creștere accelerată a prețurilor, ceea ce poate duce la o creștere reală a prețurilor.
Atenționare pentru politicile monetare – Inflația ar putea rămâne ridicată nu doar din cauza factorilor de cost, dar și din cauza lipsei de încredere.
Impact asupra pieței muncii – Așteptările privind ocuparea forței de muncă s-au diminuat la minimul din ultimii ani, reflectând prudența crescută a angajatorilor (mai puține angajări, posibil chiar concedieri în sectoare afectate).
Contextul producției – Deși rata utilizării capacității de producție a crescut, aceasta rămâne sub media istorică – ceea ce înseamnă că economia funcționează încă sub potențial. Dacă tendința de moral scăzut și cerere slabă persistă, nici această ușoară revenire nu va fi sustenabilă.
Importanță practică – Acest raport este relevant pentru băncile centrale, guvern, investitori, companii și analiști, deoarece anticipează riscuri reale de recesiune, probleme de ocupare, spirale inflaționiste sau stagnare.
Demonstrează că măsurile fiscale semnificative, fără un sprijin adecvat pentru mediul privat, pot eroda rapid baza de creștere a economiei.
În concluzie, raportul BCR prezintă o imagine clară a economiei românești, depășind cifrele statistice brute, și transmite un mesaj de avertizare decidenților, potrivit căruia moralul scăzut, combinat cu temerile de creștere a prețurilor și diminuare a ocupării, riscă să intensifice efectele consolidării bugetare asupra mediului economic și social.
