Un studiu recent al Centrului de Formare APSAP evidențiază o discrepanță crescândă între obiceiurile digitale ale Generației Z și realitatea profesională. Printre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani:
- 70% accesezi zilnic platforma TikTok;
- 37% sunt prezenți pe LinkedIn, platforma-model pentru crearea unui profil profesional;
- la segmentul 26-40 de ani, prezența pe LinkedIn crește la 72%, demonstrând că decalajul se diminuează după intrarea pe piața muncii.
Diferențele devin și mai evidente prin raportarea la nivelul de educație: aproape 60% dintre absolvenții de liceu sunt activi pe TikTok, dar doar 22% au un cont pe o rețea profesională. La celălalt pol, 4 din 10 tineri cu studii universitare superioare folosesc LinkedIn în mod constant.
Cum afectează consumul excesiv de conținut motivația pentru muncă
Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „Obiceiurile digitale modelează atitudinea față de carieră. Timpul dedicat consumului pasiv de conținut reduce capacitatea de concentrare și întârzie integrarea pe piața muncii. Într-o economie bazată pe contribuții continue, absența unei generații de la muncă formală înseamnă o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii.”
Expertul evidențiază două riscuri majore:
- Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin, din ce în ce mai mult, din economia informală (creatori de conținut, gig economy), unde veniturile sunt neregulate și dificil de impozitat.
- Evitare a efortului sustained – algoritmul TikTok recompensează reacțiile rapide și validarea instantanee, stimulând satisfacțiile pe termen scurt și descurajând investiția în abilități pe termen lung.
În loc de a condamna platformele, pot deveni canale de învățare
Laura Vasilescu, trainer și consultant în legislația muncii (Azami Training), atrage atenția asupra faptului că condamnarea TikTok-ului este contraproductivă. „Fiecare feed conține și conținut despre educație financiară, mentorat și antreprenoriat. Problema este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?”
Ea propune trei direcții practice de acțiune:
- Educație digitală în școli – elevii să învețe să identifice surse sigure de informație și să evite capcana consumului pasiv.
- Campanii de branding profesional pe canalele preferate de tineri – companiile să prezinte programele de internship, carieră și mentorat prin materiale scurte, adaptate formatului vertical.
- Politici fiscale și de piața muncii mai flexibile – statul să faciliteze tranziția creatorilor de conținut sau lucrătorilor din gig economy către forme de muncă legală, cu contribuții clare la buget.
TikTok – televizorul anilor 2020
Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră acest fenomen un ciclu natural: „TikTok nu este altceva decât televizorul Generației Z. Întotdeauna a existat un canal de divertisment care a monopolizat atenția. Doar că acum evenimentele se desfășoară mai rapid, iar riscurile apar mai repede.”
„Adultul emergent” și decalajul de contribuție
Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un context evolutiv: „Între 18 și 25 de ani vorbim de așa-numitul adult emergent. Mulți finalizează studiile abia spre 24-25 de ani și nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă în paralel consumă masiv conținut superficial, trecerea spre un job stabil devine și mai dificilă.”
Concluzie
Viitorul profesional al unei generații nu se construiește doar din aprecieri și vizualizări. Experții din domeniul resurselor umane, psihologie și antreprenoriat sunt de acord: platformele sociale trebuie integrate într-un sistem de educație și ghidare profesională, altfel riscăm ca dependența de conținut pasiv să erodeze productivitatea și, implicit, sustenabilitatea economică a țării în deceniile următoare.
