Internetul, odată promotor al unei lumi conectate și informate, pare să devină o sursă tot mai profundă de probleme pentru tineret. Un studiu recent realizat în Marea Britanie sugerează că aproape jumătate dintre adolescenți (cu vârste între 16 și 21 de ani) își doresc ca internetul să nu fi fost inventat niciodată. Această afirmație, deși șocantă, scoate în evidență o realitate adesea ignorată: mediul digital nu mai este doar un instrument, ci un spațiu care poate genera suferință.
Peste 1300 de respondenți au participat la studiul realizat de British Standards Institution, oferind date îngrijorătoare. 68% dintre ei afirmă că se simt mai rău după utilizarea rețelelor sociale, iar 50% își doresc o „stare de asediu digital”, limitând drastic timpul petrecut online. 47% susțin că preferă o viață lipsită de internet. Această situație evidențiază o gravă problemă de sănătate mintală și echilibru psihologic.
Rețelele sociale: între fascinație și autodistrugere
Tinerii trăiesc într-un paradox: tehnologia, omniprezentă și aparent indispensabilă, le provoacă suferință. Rețelele sociale sunt principalele vinovate, după părerea multora. Investirea a peste două ore zilnic în aceste spații digitale adesea generează anxietate, depresie sau sentiment de neajuns. Imaginile perfect editate de pe platforme precum Instagram sau TikTok pot exacerba comparațiile cu viața reală, ducând la tristețe și nesiguranță.
Femeile sunt, în mod special, afectate: 37% dintre participante au declarat că au fost victime ale hărțuirii online, comparativ cu 28% dintre bărbați. Atacurile verbale, intimidarea online și presiunea de a se prezenta într-un anumit mod contribuie la deteriorarea sănătății mintale.
Lipsa unor limite clare agravează problema. Deși adolescenții cer, uneori, reguli precum verificarea vârstei, limitarea timpului sau filtre mai stricte, acestea sunt rareori aplicate eficient. „Am creat o lume în care este normal ca un copil să petreacă ore întregi într-un spațiu digital conceput pentru a genera dependență”, a afirmat Daisy Greenwell, cofondatoare a inițiativei Smart Phone Free Childhood.
Problemele apar de la vârste fragede. Expunerea la tehnologie din ce în ce mai devreme și utilizarea excesivă a dispozitivelor în primii ani de viață par a fi corelate cu dificultăți emoționale și sociale în adolescență. Pe măsură ce explorează internetul, riscurile se diversifică, cuprinzând amenințări online și conținut dăunător, inclusiv conținut extremist.
Un exemplu îngrozitor este cazul unui băiat de 14 ani care a dezvoltat o relație nocivă cu un chatbot AI de pe o platformă online, înainte de a-și pune capăt zilelor. Părinții lui au intentat o acțiune în justiție, acuzând compania că nu a implementat măsuri adecvate de protecție pentru minori.
Aceste situații nu sunt izolate. Studiile longitudinale evidențiază o legătură directă între utilizarea intensivă a rețelelor sociale și simptomele depresive. Un studiu realizat pe 12.000 de preadolescenți a arătat că starea emoțională a acestora s-a deteriorat odată cu creşterea timpului petrecut online.
Soluții necesare, dar dificil de implementat
Tinerii solicită modificări: limite, reguli și mai mult control. Însă restricționarea accesului online nu este suficientă. „Este necesară o abordare complexă; riscurile nu dispar pur și simplu prin reducerea timpului petrecut online”, a explicat Rani Govender, manager de politici pentru protejarea copiilor online.
O soluție reală necesită colaborare între părinți, școli, instituții guvernamentale și companii tehnologice. Educația digitală trebuie să devină o prioritate, iar platformele sociale să se implice activ în protejarea utilizatorilor tineri.
În așteptarea unor soluții eficiente, este important să analizăm propriul nostru raport cu tehnologia. Cât timp petrecem online? Cum ne simțim după ore de utilizare intensă? Este timpul să ne asumăm responsabilitatea și să ne reconectăm cu realitatea, încurajând şi pe cei din jur să facă la fel.
