Ce învață elevii la Istorie despre extremism? Profesor: „Prea puțin!”
„Pe lângă dezamăgirea față de reprezentanții politici și partidele principale, acești tineri nu cunosc istoria, nu înțeleg sensul extremismului, naționalismului, populismului. Le lipsește educația civică și cea juridică”, a declarat Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” din București.
Aceasta este o explicație pentru vulnerabilitatea tinerilor la manipulare. Promisiunile exagerate, cum ar fi obținerea unor proprietăți la prețuri subvenționate, pot părea tentante, dar necesită o analiză critică. Cu toate acestea, în democrație, votul lor trebuie respectat. „Însă problema este modul în care am ajuns în această situație”, continuă profesorul Riegler.
Profesorul explică că elevii pleacă de la liceu fără cunoștințe istorice fundamentale și cu un nivel redus de cultură civică. „Sunt preocupați doar de materia necesară pentru examenul de Bacalaureat, care abordează superficial, aproape neglijând, două aspecte importante din istoria românilor: Mișcarea Legionară și figura Mareșalului Ion Antonescu. Aceste teme au devenit aproape tabu”.
Profesorii sunt obligați să respecte programa și manualele școlare. „Indiferent de dorința lor, nu au timpul necesar pentru a aprofunda aceste subiecte, a oferi informații detaliate și complexe”.
Prin urmare, lipsa cunoștințelor istorice solide îi face pe mulți tineri să voteze fără a înțelege complet ideologia politică.
„Politicienii te vor ușor de manipulat”
În ceea ce privește manualele de Istorie, acestea sunt adesea incomplete și ineficiente. „Elevii învață doar despre perioada în care Ion Antonescu a condus România, dar nu primesc informații detaliate despre activitatea sa politică”.
Istoria a fost întotdeauna o materie sensibilă, explică profesorul. Regimurile totalitare și dictatoriale au încercat mereu să o controleze. „În ultimii ani, tendința a fost de a minimaliza istoria pentru a crea indivizi ușor de manipulat. Atacarea istoriei are scopul de a genera indivizi mai puțin pregătiți și predispuși la înșelăciune. Campaniile electorale, în esență, sunt concursuri de manipulare de masă”.
„La Cultură Civică se ia 10 pe linie”
Profesorul Riegler menționează că lipsa cunoștințelor nu se limitează doar la Istorie. „În clasele a VII-a și a VIII-a, materia Cultură Civică oferă o introducere în funcționarea unui stat de drept. Din păcate, această materie este apreciată cu note maxime, chiar dacă elevii nu demonstrează o înțelegere profundă a subiectului.”
El oferă un exemplu din propria experiență. „În urmă cu câțiva ani, o profesoară de Cultură Civică, angajată prin concurs, a incercat sa evalueze cunoștințele reale ale elevilor. Acest lucru a declanșat o serie de reacții negative din partea părinților, conducând la o situație conflictuala”.
Profesorul consideră că această materie este esențială pentru dezvoltarea înțelegerii democratiei.
Tinerii, influențați online
Din păcate, sistemul educațional din țară permite manipulatorilor politici să își atingă scopurile. „Statisticile arată un nivel ridicat de analfabetism funcțional în rândul tinerilor. Consumul excesiv de rețele de socializare îi expune la mesaje persuasive, pe care le preiau și le împărtășesc ulterior.”
Profesorul Riegler observă că internetul este un mediu propice pentru răspândirea teoriilor conspirației. Mulți tineri sunt susceptibili la influențe, la diverse grupuri și cauze. Din dorința de apartenență la un grup și de acceptare de către comunitate, unii adoptă convingeri naționaliste, populiste sau chiar extremiste. Unii, chiar, din superficialitate, devin adepți ai extremistului.
Tinerii petrec mult timp pe dispozitivele mobile, expunându-se la o gamă largă de informații, inclusiv la propaganda politică.
Votul în favoarea suveranismului, o unealtă periculoasă
Bogdan Bucur, sociolog, consideră că tinerii au optat pentru lideri suveraniști datorită unui nivel educațional redus. „Alegere populiste combină sărăcia materială, lipsa educației și un consum cultural defectuos.”
Specialiștii pun în discuție starea sistemului educațional și cultural. El susține că acestea ar trebui să unifice națiunea și să prevină extremismul. Din nefericire, tocmai efectul opus se observă.
Situația actuală este rezultatul unui sistem de educație deficient. Cadrele didactice sunt prost plătite și demotivate, iar cariera didactică este neatractivă.
Profesorul Bogdan Bucur recomandă educația civică și juridică, inclusiv cunoașterea statului de drept, funcționarea instituțiilor și a principiilor democratice.
Promisiunile politice pot conduce spre dictatură
Sociologul susține că tinerii nu înțeleg pe deplin semnificația democrației. „Democrația nu se rezumă la votul pentru cel care promite cel mai mult, deoarece promisiunile unor astfel de lideri pot conduce țara spre dictatură sau faliment”. Partidul extremist, populist și naționalist se bazează pe asemenea promisiuni, atrăgătoare la prima vedere, dar care duc, în cele din urmă, la dezastru.
Educația civică și juridică este crucială pentru exercitarea unui vot informat și responsabil.
