Protestele din ultimele zile din Spania, Belgia și Grecia au reprezentat doar ultimele manifestări dintr-un lung șir care a zguduit Europa pe parcursul toamnei anului 2025. În timp ce în Europa există numeroase „puncte fierbinți” cu revolte populare, în România prevalează „stabilitatea”, în ciuda faptului că, cel puțin din punct de vedere verbal, nemulțumirile sunt ample și multiple, de la creșterea prețurilor, la majorarea taxelor sau la scăderea nivelului de trai în ansamblu.
Spre exemplu, săptămâna trecută, într-un sondaj INSCOP, 65% dintre cetățenii României își exprimau nemulțumirea față de direcția în care evoluează țara.
Gândul prezintă în continuare o recenzie a celor mai semnificative proteste din Europa din ultima perioadă.
Mii de oameni din Spania au participat marți la o grevă națională în sprijinul populației palestiniene și pentru a denunța ceea ce organizatorii au numit „genocidul din Gaza”.
Acțiunea, coordonată de diverse sindicale și organizații pro-palestiniene, a cuprins greve de 24 de ore și manifestații. În școli, cadrele didactice au întrerupt activitatea.
Proteste au avut loc în marile orașe, inclusiv Madrid, Barcelona și Sevilla, unde manifestanții au afișat steaguri palestiniene și bannere solicitând pace și justiție.
Sindicatele au declarat că mobilizarea a fost atât o demonstrație de solidaritate cu civilii din Gaza, cât și o solicitare pentru ca Spania să adopte o poziție politică mai fermă în răspuns la conflictul în desfășurare.
80.000 de persoane pe străzile din Bruxelles
Acum două zile, o grevă generală împotriva măsurilor de austeritate propuse în Belgia a perturbat traficul aerian și transportul public.
80.000 de oameni s-au mobilizat în Bruxelles pentru a protesta față de planurile de austeritate.
Unele dintre manifestări s-au transformat în confruntări. Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene, iar protestatarii au aruncat grenade sidefice și bombe fumigene.
Câteva zeci de protestatari au fost reținuți.
Ziua de muncă de 13 ore, motivul principal al protestelor din Grecia
În Grecia, angajații au declanșat grevă pentru a protesta împotriva controversatului proiect de lege privind reforma muncii, care ar introduce o zi de lucru de 13 ore.
Aproximativ 10.000 de muncitori au ieșit în stradă în Atena în cadrul unei greve generale ce a perturbat serviciile publice, inclusiv transportul, școlile, tribunalurile și unitățile medicale.
În ciuda manifestațiilor, parlamentarii greci au aprobat proiectul de lege, despre care sindicaliștii afirmă că „pune Grecia înapoi în Evul Mediu”.
Protestele „Blocăm totul” din Franța
La începutul lunii septembrie 2025, Franța a fost agitată de proteste naționale sub sloganul „Bloquons Tout” („Blocăm totul”), o mișcare generată de nemulțumiri față de reducerile bugetare propuse și instabilitatea politică.
Inițial, apelurile virale pe rețelele sociale s-au transformat în manifestații în masă și greve generale în orașele din Franța.
Motivul imediat a fost cadrul bugetar anunțat de fostul prim-ministru François Bayrou în iulie, care prevedea reducerea cheltuielilor publice cu aproape 44 de miliarde de euro, înghețarea pensiilor, diminuarea bugetelor pentru sănătate și eliminarea a două zile naționale libere.
Pe 10 septembrie 2025, prima zi majoră a protestelor sub sloganul „Bloquons Tout”, aproximativ 200.000 de persoane au ieșit în stradă în întreaga țară, fiind pentru unii aproape 250.000.
Au avut loc aproape 800 de acțiuni de protest, cu aproximativ 80.000 de polițiști dislocați la nivel național. Sute de persoane au fost reținute în urma confruntărilor, baricadelor și incendiilor în orașe precum Paris, Rennes și Nantes.
În timp ce guvernul lui Bayrou s-a prăbușit în urma unei moțiuni de cenzură pe 8 septembrie, manifestațiile au continuat sub conducerea noului premier Sébastien Lecornu, care se confruntă cu provocarea unui Parlament profund divizat și nemulțumirea generală a populației.
Londra: Marșul „Unite the Kingdom”
Pe 13 septembrie, între 110.000 și 150.000 de oameni s-au adunat în centrul Londrei pentru o manifestație organizată de activistul Tommy Robinson, denumită marșul „Unite the Kingdom”; contra-protestele organizate de grupurile Stand Up To Racism și alte formațiuni antifasciste au atras aproximativ 5.000 de participanți.
La eveniment au luat cuvântul lideri politici europeni de extremă-dreaptă, precum Éric Zemmour din Franța, Morten Messerschmidt din Danemarca, George Simion din România, Dominik Tarczynski din Polonia, Filip Dewinter din Belgia și Petr Bystron din Germania.
Aproximativ 1.000 de agenți de poliție au fost mobilizați în oraș, cu încă 500 de ofițeri din alte forțe, inclusiv din regiunile Devon, Cornwall, Leicestershire și Nottinghamshire.
Forțele de ordine au declarat că 24 de persoane au fost reținute în urma unor incidente violente, în urma cărora 26 de polițiști au fost răniți.
Metropolitan Police a cerut ulterior sprijin pentru identificarea a alte 28 de persoane suspectate de comiterea de infracțiuni.
Cele două grupări s-au confruntat pe Whitehall și în Trafalgar Square, unde poliția călare a încercat să intervină pentru a dispersa protestatarii.
Greva generală din Italia
Pe 22 septembrie 2025, în Italia s-a desfășurat o grevă generală de 24 de ore, organizată de sindicate, ca formă de protest față de implicarea Italiei în conflictul din Gaza.
S-au alăturat sute de mii de participanți din peste 75 de orașe din țară.
Ziua anterioară, au avut loc acțiuni mai restrânse, cu durată de patru ore, care au exclus serviciile publice esențiale.
Proteste au avut loc și în San Marino, Bellinzona, Ticino, Elveția și au continuat în zilele următoare, alimentate de reacțiile la interceptarea de către Israel a unei flote de ajutoare pentru Gaza.
Numărul de manifestanți a variat între 100.000 și 500.000 pe 22 septembrie și între 300.000 și 400.000 pe 3 și 4 octombrie (date oficiale), iar organizatorii estimează între 1 și 2 milioane implicate, dintre care un milion doar în Roma, pe 4 octombrie.
Activitatea flotilei de ajutoare pentru Gaza
Mii de oameni au ieșit în stradă în marile orașe din Europa și din alte părți ale lumii, după ce Israelul a interceptat flotila de ajutoare destinate Gazei.
Flotila includea peste 40 de nave și aproximativ 500 de activiști, reprezentând cea mai amplă încercare de acest fel.
Printre activiști se numărau activistul de mediu Greta Thunberg, nepotul lui Nelson Mandela, Mandla Mandela, fostul primar al Barcelonei, Ada Colau, și mai mulți europarlamentari.
Berlin: Marș de sprijin pentru palestinieni
Pe 27 septembrie, aproximativ 50.000 de oameni au participat la un marș în centrul Berlinului.
Zeci de mii de protestatari au ieșit în stradă în capitala Germaniei, pentru a arăta solidaritate cu palestinienii din Gaza și pentru a solicita încetarea conflictului Israel-Hamas în enclavele afectate de război.
Demonstranții au scandat sloganuri precum „Palestina liberă” și au cerut oprirea crizei umanitare din Gaza.
Aceștia au cerut și oprirea exporturilor de arme germane către Israel și sancțiuni din partea Uniunii Europene împotriva Israelului, conform agenției germane dpa.
Aproximativ 1.800 de polițiști au fost mobilizați pentru supravegherea demonstrațiilor.
Fotografie: Profimedia
