Top 10 filme românești finanțate de stat care au generat pagube de milioane de lei și producătorii nu au mai raportat veniturile

84 de filme realizate fără respectarea contractelor

În principal, Direcția Națională Anticorupție (DNA) i-a acuzat pe cei trei că nu au fost luate măsuri pentru recuperarea fondurilor alocate pentru producțiile cinematografice în cazul a 9 producători, care au realizat 84 de filme fără a respecta prevederile contractuale cu CNC.

Tribunalul București a pronunțat însă decizia de achitare, motivând că „fapta nu există”.

Acuzațiile aduse de procurorii anticorupție lui Eugen Șerbănescu, Carmen Stejeroiu și Gabriela Dincă se referă la Ordonanța 39/2005, care stabilește regulile pentru obținerea și retragerea sprijinului financiar de stat pentru film.

Este vorba despre 84 de contracte încheiate între 2006 și 2016, prin care CNC a plătit peste 51 de milioane de lei, în timp ce prejudiciul estimat de procurori se ridică la aproape 47 de milioane de lei.

Procurorii susțin că în fiecare caz, inculpații trebuiau fie să blocheze accesul producătorilor la finanțare, fie să rezilieze contractele și să recupereze fondurile din exploatarea filmelor de către CNC.

Top 10 filme de milioane de lei, fără raportări din încasări

Conform datelor din rechizitoriu, cele mai costisitoare producții realizate cu încălcarea legii și în paguba CNC, din cauza celor trei inculpați, sunt:

1. „Caravana cinematografică” – producătorii nu au predat copia standard în termenele stabilite, după ce au primit finanțare de 1.717.000 de lei.
2. „Loverboy” – beneficiarul nu a raportat veniturile din exploatare după ce a primit 1.700.000 de lei finanțare.
3. „Despre oameni și melci” – producătorii nu au mai raportat veniturile obținute, după ce au primit 1.635.000 de lei.
4. „Principii de viață” – veniturile din exploatare nu au fost raportate, deși au fost primiți 1.422.000 de lei de la CNC.
5. „Nașa” – copiada standard nu a fost prezentată în termen, după o finanțare de 1.165.000 de lei.
6. „Caii înaripați” – exploatarea filmului nu a început în termen de șase luni de la predarea copiei standard, deși CNC a plătit 1.103.395 de lei.
7. „Se caută o mamă” – producătorii nu au raportat veniturile din exploatare, după un credit de 1.027.393 de lei.
8. „Toată lumea din familia noastră” – beneficiarului i s-a acordat un credit de 1.006.982 de lei, iar veniturile din exploatare nu au fost raportate.
9. „Eu când vreau să fluier, fluier” – veniturile din exploatare nu au fost raportate, după creditul de 1.000.000 de lei.
10. „Cernozaurii” – copia standard nu a fost predată în termen, deși statul a plătit 620.000 de lei.

Statul acoperă până la 80% din cheltuielile de producție cinematografică

Potrivit Ordonanței 39/2005, producătorii pot obține finanțări de la stat (prin CNC) de nivel între 50% și 80% din costurile de realizare a filmelor.

În procesul de acordare, trebuie parcurse anumite etape, descrise de judecător în motivarea hotărârii de achitare:

• „Consiliul de administrație al CNC analizează dosarele proiectelor cinematografice în ordinea descrescătoare a punctajelor finale stabilite de comisiile de selecție.
• Producătorul câștigător semnează cu CNC un contract de credit pentru obținerea finanțării aprobate.
• Perioada de rambursare este de 10 ani; sursa de recuperare a fondurilor fiind doar încasările din film.
• Dacă nu se rambursează suma în 10 ani, CNC preia dreptul de valorificare a filmului conform unui protocol, pentru recuperarea sumei restante.
• Termenul de predare a copiei standard poate fi prelungit o singură dată, cu maximum șase luni, pentru motive temeinice.
• Prelungirea se pronunță de directorul CNC, fie printr-o rezoluție, fie prin aprobare de către funcționari ai serviciului fond cinematografic.
• Obligația de predare a copiei standard este inclusă și în contractul de credit, precizându-se că recepția se face prin proces-verbal semnat de ambele părți.
• În opinia procurorilor, acuzațiile aduse constau în nerespectarea obligațiilor de serviciu, inclusiv termenul de realizare și predare a copiei standard, promovarea exploatării filmului în timp util și raportarea veniturilor obținute.

Motivarea achitării: „Au desfășurat activitatea cu bună-credință”

Hotărârea Tribunalului București nr. 1050/2025 menționează, printre altele, că:

• „Tribunalul susține că activitatea CNC are o contribuție semnificativă în producția de filme în România, toate filmele fiind realizate, depuse și în exploatare, ceea ce reprezintă scopul principal al centrului.”
• „Nu se poate stabili, pe baza probelor, că modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către cei trei inculpați ar fi prezentat conduite penale, întrunind elementele infracțiunii.”
• „Imaginea probatorie indică faptul că aceștia și-au îndeplinit atribuțiile cu bună-credință, mai ales având în vedere grupul de muncă redus pentru activitatea de fond cinematografic.”
• „Potrivit art. 53 din Ordonanța 39/2005, inculpatul Șerbănescu a acționat în limitele atribuțiilor, iar celelalte două persoane nu aveau obligații explicit stabilite de lege. Nu se reține nicio neglijență sau încălcare a obligațiilor legale.”
• „Decizia penală este de achitare, deoarece faptele nu există, conform art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p., ca urmare a schimbării încadrierii juridice în 28 martie 2024.”

Acuzațiile DNA în Dosarul CNC

Pe 27 august 2020, DNA a trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe grave pe:

• Eugen Șerbănescu – pentru 34 de infracțiuni.
• Gabriela Carmen Stejeroiu – pentru 27 de infracțiuni.
• Gabriela Dincă – pentru 27 de infracțiuni.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul București pe 1 septembrie 2020, iar procesul a început pe 22 aprilie 2021, după procedura de cameră preliminară. Dezbaterile au fost ultimele în aprilie 2024, fiind amânate de 30 de ori.

Potrivit rechizitoriului nr. 374/P/2015, anchetatorii au stabilit că, în perioada 2006 – 2016, cei trei inculpați, în calitatea lor, au încălcat atribuțiile stabilite de lege în cheltuirea fondurilor publice pentru cinema, încheind 84 de contracte prin care s-au plătit efectiv 51.106.409 lei.

Deși legea indica clar condițiile pentru obținerea finanțării, cei trei ar fi facilitat acordarea de fonduri pentru 9 producători de film care nu mai aveau dreptul legal, încălcând astfel normele în vigoare.

Practic, prin încălcarea atribuțiilor, aceștia ar fi permis acelor producători să beneficieze de credite și fonduri suplimentare, încălcând obligațiile contractuale. În rechizitoriu este menționat exemplul unui director succesiv, care a solicitat poprire pe conturile unei societăți pentru recuperarea a 262.036 de lei.

În acest caz, CNC s-a constituit parte civilă cu suma de 46.785.781 de lei.

Foto: CNC