Ce sunt zonele albastre și modul în care au fost identificate
„Zonele albastre pot deține secretele unei vieți de până la 100 de ani și chiar mai mult”, a concluzionat Buettner după ani de cercetări de teren. Descoperirile sale au generat cărți de succes, precum „Secretele zonelor albastre pentru o viață mai lungă” și serialul Netflix „Trăiește până la 100 de ani: Secretele zonelor albastre”.
Dan Buettner a identificat cinci regiuni din lume în care procentul de centenari este de zece ori mai mare decât media din Statele Unite. Toate aceste locuri dispun de date demografice solide care confirmă longevitățile populatiei, de la informații despre nașteri până la certificate de deces. Chiar dacă sunt împrăștiate la mari distanțe, aceste locuri împărtășesc nouă principii fundamentale: reducerea stresului, mișcare naturală zilnică, relații sociale solide, un scop personal clar definit și o dietă bazată în special pe plante.
Motivul pentru care locuitorii din aceste zone trăiesc atât de mult
Conform studiilor, centenarii din zonele albastre împărtășesc câteva obiceiuri esențiale, precum:
- practică activitate fizică regulată: mers pe jos, implicare în treburile casnice, activități naturale, nu în sport de performanță
- formează comunități apropiate și prietenii de lungă durată
- consumă predominant plante și foarte puține produse de origine animală
- au un scop vital puternic, pe care îl urmăresc indiferent de vârstă
- adoptă un ritm de viață lent, cu perioade zilnice de relaxare
- consumă regulat leguminoase, cereale integrale și cartofi dulci
- respectă „regula de 80%”: opresc mâncarea înainte de a se simți complet satiți
Pentru ca un loc să fie considerat „zonă albastră”, trebuie să fie susținut de documentație demografică precisă și să aibă o speranță de viață semnificativ mai mare decât media națională și globală. Acestea sunt cele cinci zone albastre ale lumii.
Okinawa, Japonia: femeile cu cea mai lungă speranță de viață
Okinawa, arhipelag subtropical aflat sub control japonez, găzduiește cele mai longevive femei din lume. În dietă predomină cartofii dulci specifici zonei, soia, turmeric, pelin și pepenele amar (goya).
Aici există și „moai”, grupuri sociale care oferă sprijin și prietenii stabile pe tot parcursul vieții.
Ikaria, Grecia: insula unde locuitorii „uita să moară”
Ikaria are unele dintre cele mai scăzute rate de mortalitate la vârsta medie și una dintre cele mai reduse incidențe ale demenței. Rezidenții urmează dieta mediteraneană tradițională, bogată în plante și grăsimi sănătoase, practică frecvent activitate fizică și dorm suficient.
Sardinia, Italia: patria bărbaților centenari
Zona montană din Sardinia găzduiește cei mai mulți bărbați de peste 100 de ani din lume. Factorii care favorizează longevitatea includ muncă fizică zilnică, o dietă săracă în proteine și consum moderat de vin roșu local, bogat în antioxidanți.
Nicoya, Costa Rica: longevitate alimentată de comunitate și natură
Peninsula Nicoya are cea mai scăzută rată de mortalitate la vârsta medie. Locuitorii beneficiază de un „plan de viață” bine definit, apă filtrată natural și considerată de calitate, dietă bazată pe porumb, fasole și dovleac, precum și rețele sociale solide.
Loma Linda, California: comunitatea adventistă cu o speranță de viață mai lungă
În Loma Linda, mulți locuitori sunt adherenți ai credinței adventiste de ziua a șaptea și urmează un stil de viață riguros, cu dietă vegetariană predominantă, activitate fizică zilnică și perioade de relaxare și odihnă bine definite.
Studiile indică faptul că speranța de viață în această zonă este cu aproape 10 ani mai mare decât media la nivel național.
Rețeta longevității: nu doar alimentație, ci și comunitate și oameni
Din punct de vedere nutrițional, zonele albastre consumă în proporție de 95% alimente pe bază de plante, incluzând legume, fructe, fasole, cereale integrale, nuci și cartofi dulci. Carnea și lactatele sunt consumate ocazional, iar peștele provine în special din specii mici, precum hamsiile sau sardinele. Cercetările Universității Loma Linda arată că o dietă pesco-vegetariană poate reduce riscul de mortalitate la persoanele în vârstă cu 18%.
Însă, alimentația reprezintă doar o parte a factorilor. Longevitatea din zonele albastre este susținută și de relații familiale și sociale stabile, comunități unite, nivel redus de stres, un scop clar în viață și un ritm de viață echilibrat și lent.
