Helicobacter pylori (H. pylori) reprezintă o bacterie care colonizează mucoasa gastrică. A fost identificată în anii ’80 și are un rol semnificativ în dezvoltarea ulcerului gastric și duodenal. Infecția este extrem de comună – se estimează că peste 50% din populație are această bacterie, însă nu toți cei infectați dezvoltă complicații.
Care sunt modalitățile de transmitere a Helicobacter pylori?
Infecția se transmite pe cale digestivă, prin:
alimente și apă contaminate;
contact direct între persoane, prin salivă sau obiecte de comun: tacâmuri, pahare.
De aceea, membrii aceleiași familii pot fi infectați simultan.
De ce este importantă efectuarea diagnosticului în infecția cu Helicobacter pylori?
Helicobacter pylori este considerat un factor ulcerogen și un carcinogen de grad I, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Netratată, poate duce la:
gastrită cronică activă;
ulcer gastric și duodenal (cu dureri, risc de complicații precum sângerare, perforare sau, mai rar, penetrare în alte organe digestive, stenoză);
risc crescut de cancer gastric și limfom MALT (o formă rară de neoplasm stomacal asociat infecției cu Helicobacter pylori).
Prin urmare, identificarea și tratamentul infecției sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații.
Ce manifestări poate provoca infecția cu Helicobacter pylori?
Mulți pacienți pot fi asimptomatici. Totuși, dacă apar simptome, acestea pot include:
durere sau arsură în zona pieptului – epigastralgii (care pot ceda sau persista după masă);
balonare, greață, eructații;
poftă de mâncare diminuată, senzație de sațietate precoce;
slăbire în mod involuntar;
anemie cauzată de sângerări oculte;
în cazuri severe: vărsături cu sânge sau scaune negre (semne de sângerare digestivă).
Oricare dintre aceste simptome trebuie să determine consultarea unui medic. Diagnosticul clinic poate fi dificil și necesită o anamneză detaliată.
Care sunt metodele de diagnostic pentru infecția cu Helicobacter pylori?
Diagnosticul nu se stabilește doar pe baza unui singur test, ci printr-un set de investigații complementare:
Teste non-invazive;
Testul respirator cu uree marcată este extrem de precis, fiind recomandat pentru stabilirea diagnosticului și pentru verificarea eradicării bacteriei.
Testul antigenului fecal este simplu, accesibil și utilizat pentru monitorizarea eficienței tratamentului.
Testele serologice detectează anticorpi, dar nu diferențiază între infecția veche și cea activă, motiv pentru care au utilizare limitată.
Ecografie abdominală;
Nu identifică direct Helicobacter pylori, dar este utilă pentru excluderea altor cauze ale durerii abdominale (bila, ficatul, pancreasul).
Endoscopie digestivă superioară;
Este metoda de referință pentru pacienții cu simptome severe, peste 45-50 de ani, cu semne de alarmă precum anemie, scădere în greutate, sângerări. Investigarea permite vizualizarea directă a mucoasei gastrice, prelevarea de biopsii pentru teste rapide la urează și examinări histologice, precum și excluderea leziunilor pre-canceroase sau maligne.
Examenul histopatologic implică cartografierea mucoasei gastrice conform protocolului standardizat – Sydney, în vederea prelevării de biopsii din diferite zone pentru evaluarea precisă a stadiului de gastrită.
Atenție: o mucoasă gastrică normală, infectată cu Helicobacter pylori, poate în timp dezvolta modificări inflamatorii și atipii celulare, crescând riscul de cancer gastric.
Cum se tratează infecția cu Helicobacter pylori?
Tratamentul are ca scop eliminarea bacteriei și vindecarea mucoasei gastrice.
Regimul terapeutic standard include două antibiotice (de obicei claritromicină și amoxicilină sau metronidazol) și inhibitori de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol etc.), administrate timp de 10-14 zile.
În zonele cu rezistență crescută la antibiotice, se aplică scheme alternative (terapie cvadruplă, terapie secvențială).
Tratamentul trebuie urmat integral, chiar dacă simptomele dispar înainte de finalizarea curei.
Conform celor mai recente ghiduri, în unele situații se poate folosi terapia cvadruplă cu metronidazol, tetraciclină, preparate cu bismut și inhibitori de pompă de protoni, pe durata a 14 zile. Respectarea planului terapeutic este dificilă din cauza numărului mare de comprimate zilnice.
De ce este necesar să se verifice eradicarea bacteriei după tratament?
După 4-6 săptămâni de la încheierea terapiei, se efectuează teste de control (respirator sau antigen fecal). Dacă bacteria a fost eliminată, pacientul este considerat vindecat, însă trebuie menținută monitorizarea periodică. În cazul persistentei infecției, se va realiza o nouă schemă terapeutică.
Supravegherea ulterioară a persoanelor tratate de Helicobacter pylori
La pacienții cu ulcer, gastrită severă sau antecedente familiale de cancer gastric, se recomandă controale endoscopice periodice.
Monitorizarea este esențială, deoarece există riscul de recidivă sau de progresie către leziuni pre-canceroase.
Schimbările stilului de viață sunt importante: renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, adoptarea unei alimentații echilibrate, evitarea automedicației cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Concluzii
Infecția cu Helicobacter pylori este comună și tratabilă.
Endoscopia digestivă superioară este obligatorie, mai ales la pacienții cu semne de alarmă – pierdere în greutate, anemie, febră, dureri abdominale necontrolate. Prelevarea de biopsii confirmă infecția, gradul de inflamație și exclude leziunile precanceroase sau canceroase.
Helicobacter pylori poate cauza gastrită, ulcer și cancer gastric.
Diagnosticul corect implică utilizarea unor teste specifice și, uneori, endoscopie.
Tratamentul combinat cu antibiotice și medicamente antiacide necesită verificarea succesului eradicării.
Supravegherea medicală contribuie la prevenirea complicațiilor grave.
