Luna decembrie reprezintă o perioadă plină de festivități, marcând apropierea Crăciunului prin colinde tradiționale, miros de brad și arome de cozonaci, precum și prin gesturi simbolice selectate conform tradiției bine păstrate în Moldova, Transilvania, Oltenia și alte regiuni ale țării.
Iată câteva dintre cele mai îndrăgite obiceiuri și tradiții din România.
Colindatul de Crăciun
Una dintre cele mai cunoscute practice este colindatul. În seara de Ajun, copiii și tinerii merg din casă în casă pentru a anunța Nașterea Domnului, interpretând colinde precum „O, ce veste minunată” sau „Steaua sus răsare”. Gazdele primează cu mere, nuci, colaci sau dulciuri, semn al ospitalității și belșugului, precum și cu bani.
Curățenia în gospodărie și pregătirile pentru masa de Ajun
Un alt obicei important constă în pregătirea mesei de seară. În multe zone, masa este încă de post și include preparate tradiționale precum sarmale de post, fasole, colivă sau plăcinte. Se consideră că această masă aduce noroc și sănătate pentru anul următor.
De asemenea, se prepară turtele, cunoscute și sub denumirea de „scutecele Domnului”, evocând cele folosite la nașterea Mântuitorului. Acestea sunt udate cu apă călduță, zahăr și nucă sau semințe de cânepă.
Curățenia casei joacă, de asemenea, un rol esențial. Oamenii își spală și își curăță gospodăriile pentru a întâmpina Crăciunul cu sufletul și locuința curate, simbol al reînnoirii și speranței. În anumite zone, însă, nu se mătura casa în Ajun, pentru a evita ghinionul.
Decorarea bradului de Crăciun
Deși majoritatea oamenilor împodobesc bradul cu o lună înainte, această activitate are loc de obicei în seara de Ajun, pe 24 decembrie. Bradul se decorează cu globuri, beteală și lumini, reprezentând viața și bucuria. O tradiție implică agățarea unui săculeț plin cu boabe de fasole albă, semn al purității sufletului.
Copiii își pregătesc ghetuțele pentru a-l primi pe Moș Crăciun, sperând să aducă daruri pentru cumințenie.
Deși tradițiile sunt asemănătoare în toate regiunile țării, fiecare zonă are particularități specifice, precum cele din Moldova, Transilvania, Banat, Oltenia și Dobrogea.
- Tradiții în Moldova
Pe lângă ornarea bradului, unele gospodării păstrează obiceiuri străvechi, precum decorarea caselor cu plante aromatice: busuioc, măghiran și bumbisori, considerate purificatoare. Preparatele din carne de porc, precum tobă, caltaboși, cârnați, piftie, sarmale sau poale în brâu, se pregătesc seara. Tradiția spune că femeile nemăritate pot visa la ursitor dacă pun, pe prispă, în jurul unei strachini, părți din mâncăruri.
Bucovina se remarcă prin menținerea obiceiurilor tradiționale. În ziua de Ajun, femeile obișnuiesc să ascundă fusele sau să plaseze o piatră în cuptor pentru a ține departe șerpii de gospodărie.
În anumite zone, pe lângă colindători, ies în stradă cetele de mascați — „babe și moșnegi” — care prin joc, gesturi și dialoguri transmit urări pentru anul ce vine.
- Tradiții în Maramureș
În satele din Maramureș, colindătorii umblă de din Ajun până în ziua de Crăciun, fiind răsplătiți cu nuci, mere, colaci sau bani. Tinerii pornesc cu „Steaua” sau cu „Capra” prin sate.
O tradiție particulară în această zonă este „Jocul Moșilor”, un ritual ce provine din ceremonii ancestrală de cinstire a celor morți, cu măști și dansuri.
De asemenea, se organizează „Viflaimul” — o piesă de teatru popular ce reconstituie apariția magilor și păstorilor care anunță nașterea lui Iisus.
- Tradiții în Transilvania
În zonele de pe Târnave, se păstrează obiceiul „butea feciorilor”, unde băieții se adună pentru a strânge vin din vreme încă de pe timpul postului, pregătându-se pentru festivitatea de sfârșit de an. Grupurile de colindători funcționează cu roluri bine definite, precum ghirău și ajutoarele acestuia.
La Limba în județul Alba, se practică „Pițăratul”: mici colindeținți primesc colaci din aluat rămas, numiți „pițărici”, ca daruri pentru efortul de a colinda.
- Tradiții în Banat
În Ajunul Crăciunului, localnicii aprind „badnajak-ul”, un trunchi de stejar tânăr, în curțile gospodăriilor, simbolizând prosperitatea pentru anul care urmează.
În Apuseni, în ultima duminică înainte de Crăciun, are loc „Crăciunul fiarelor”, când un tânăr este trimis la marginea satului pentru a aduna măști și a pregăti ritualuri de protecție împotriva spiritelor pădurii.
- Tradiții în Oltenia
În satele oltenești, în ajunul sărbătorii se practică „scormonitul în foc”, în care membrii familiei dau cu nuiaua peste foc și rostesc urări pentru o recoltă roditoare și sănătate pentru întregul an.
Colindele, precum „Steaua”, sunt interpretate de grupuri de patru persoane, fiecare având un rol specific în timpul cântării și reușind să aducă spiritul sărbătorii în case.
- Tradiții în Dobrogea
Varianta locală a „Caprei” este „Struțul”, costumele tradiționale fiind confecționate din lână groasă și legături de stuf și plante din zona lacurilor dobrogene. Încă din 6 decembrie, băieții se organizează în grupuri pentru a repeta și a păstra vechile obiceiuri.
De asemenea, în Dresdere și alte localități, colindătorii poartă măști colorate, simbolizând spiritele ancestrale care protejează nașterea Domnului și aduc prosperitate și pace în noul an.
