Sărbătoarea Nașterii Domnului începe pe 25 decembrie și continuă în zilele de 26 și 27 decembrie. Acestea sunt, de obicei, momente de reuniune familială, când gospodinele pregătesc delicioase rețete de cozonaci, sarmale, piftie și alte bunătăți tradiționale, iar copiii se pregătesc pentru colindat.
Obiceiuri românești de Crăciun
Tradiția mesei din ajun și a postului de Crăciun
Ziua de 24 decembrie este cunoscută drept Ajunul Crăciunului. Postul Crăciunului, care durează șase săptămâni, se încheie pe 25 decembrie. Din acel moment, oamenii se pot bucura de preparatele tradiționale, precum cozonaci, salată boeuf sau cârnați caseroși. Seara de ajun se caracterizează prin împodobirea bradului, poezii de Crăciun și colinde.
În ajunul Crăciunului, fiecare credincios postește după putere până la ora 15.00 (Ceasul al IX-lea), abținându-se de la mâncare. În unele zone, postul se prelungește până la apusul stelei, în amintirea stelei care a indicat magilor nașterea Domnului.
După prânz, spre seară, se obișnuiește să se consume un preparat dulce, menit să amintească de postul prorocului Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. Această practică amintește și de postul catehumenilor, care erau botezați și împărtășiți cu Sfintele Taine în ziua respectivă.
În seara ajunului, credincioșii prepară și consumă o mâncare dulce, numită „Scutecele lui Iisus”. Aceasta presupune frământare și coacere de lipii subțiri, apoi înmuiere într-un sirop dulce și presărare cu nuci măcinate.
Colindatul
Un alt obicei important al Crăciunului este colindatul. Copii și tineri merg din casă în casă, cântând colinde și primind recompense.
Colinde de Crăciun
Colindatul cu „Bună dimineața la Moș Ajun”
În seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții, până în zori, unii copii colindă. În diverse zone ale țării, colindatul are loc în seara de 22 decembrie.
Colindatul cu Steaua și Capra
Copiii se deghizează adesea în magi, colindând cu „Steaua sus răsare”. Alte grupuri se îmbracă în costume de capră, menținând această tradiție până în noul an.
Dansul Ursului, Plugușorul și Sorcova
În zona Moldovei, se practica „Dansul Ursului”, un colind specific. În prima zi a anului, colindătorii merg cu „Plugușorul” și „Sorcova”, simbolizând rugăciuni pentru o recoltă bogată.
Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun
În unele zone, se taie porcul în ziua de Ignat, pe 20 decembrie. O altă tradiție este spălarea feței cu apă curgătoare, aruncând o monedă de argint pentru sănătate și noroc. În plus, oamenii ung pragurile caselor și ale grajdurilor cu usturoi pentru a alunga spiritele rele.
În noaptea de Crăciun, se obișnuiește să se lase o lumânare aprinsă la icoană. Femeile pregătesc mâncăruri tradiționale, iar fetele nemăritate își pun sub pernă săpun și pieptăn pentru a-și visa ursitul.
În zilele de Crăciun, este considerat rău să faci curățenie sau să arunci gunoiul. Este bine să se evite certurile.
A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfântul Ștefan.
