Două tragedii similare, reacții complet diferite. După 5 zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare mai unită ca niciodată. În urmă cu 10 ani, la 5 zile după Colectiv, Victor Ponta și-a dat demisia din funcția de premier, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau responsabilități și politizau tragedia, elvețienii s-au focusat pe salvarea persoanelor afectate. Analiza prezintă asemănările și diferențele dintre cele două incendii care au șocat lumea întreagă și modul în care au reacționat două societăți cu principii și valori distincte.
Aceleași metode infracționale, același izolator fonic inflamabil, propagare rapidă, panică mortală… Se poate afirma că incendiul din stațiunea montană elvețiană seamănă cu incendierea de la Colectiv. Diferența majoră o reprezintă răspunsul societății în urma tragediei. În România, responsabilitățile au fost căutate încă din primele ore, iar intervenția a fost haotică. În Elveția, reacția a fost mai eficientă: autoritățile s-au axat pe protecția vieților.
Intervenție rapidă și victime la fața locului: 27 de decese la Colectiv, 10 decese la Crans-Montana
Forțele speciale elvețiene au răspuns exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și coordonat eficient. S-a observat clar delimitarea și securizarea zonei calamității, fluxul de ambulanțe a fost gestionat corect, iar echipajele au preluat și transportat imediat răniții către unitățile medicale. În 2015, intervenția de la Colectiv s-a caracterizat prin dezorganizare: zeci de tineri agonizau pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu reușeau să stabilească prioritățile de salvare.
Imaginile imediate ale evacuării arătau lipsă de coordonare și incertitudine printre forțele de intervenție. Cadre tulburătoare arată răniți grav lăsați să zacă minute în șir pe trotuar, pe paleți, chiar în fața clubului, până la sosirea ambulanțelor.
La Crans-Montana, unde procedurile au fost respectate riguros, numărul victimelor de la fața locului a fost de aproape trei ori mai mic decât la Colectiv.
Transportul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Solicităm ajutor internațional”
Unul dintre cele mai grave erori gestionare a crizei de la Colectiv a fost declarația fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, care a asigurat publicul că România dispune de suficiente paturi pentru marii arși. Aceasta a dus la întârzierea transferului victimelor, ceea ce a costat vieți. De asemenea, statul a pierdut procese cu familiile persoanelor decedate în așteptarea intervenției sau transferurilor în străinătate.
Furnizorii de servicii medicale elvețieni au acționat rapid, anunțând alte țări și asigurând locuri pentru tratarea victimelor. România a colaborat și ea pentru a facilita transferurile și asistența pentru răniți, punând la dispoziție o aeronavă pentru transport.
Infecții nosocomiale: doar în sistemul medical românesc?
O diferență esențială în bilanțul de decese o reprezintă condițiile din spitalele care au tratat victimele. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru marii arși, reușește să asigure condiții sigure pentru pacienți. În România, după Colectiv, multe vieți au fost pierdute din cauza infecțiilor nosocomiale, conform documentarului „Colectiv” al regizorului Alexander Nanau, producție românească nominalizată la premiul Oscar.
Corupție sau neglijență fatală?
Autoritățile elvețiene au deschis investigații împotriva administratorilor barului pentru omor din culpă, vătămare corporală din culpă și incendiu din culpă. Acest fapt pare să concentreze întreaga responsabilitate asupra proprietarilor, chiar dacă localul funcționa fără toate avizele necesare. Coproprietarul francez a afirmat că barul a fost verificat de trei ori în ultimii 10 ani, iar angajații au acuzat condiții precare de siguranță, inclusiv extinctoare păstrate sub cheie și ieșiri de urgență încuiate.
O altă ilegalitate vizează legislația federației elvețiene, conform căreia după ora 22:00, persoanele sub 16 ani pot frecventa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoțite de tutore legal sau adult autorizat. În cazul de față, incendiul a izbucnit la ora 1:30 dimineața, ora locală, conform poliției.
Tragedia din România, utilată electoral
„A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a afirmat președintele Klaus Iohannis la 5 zile după tragedia de la Colectiv.
Declarația oficialului a fost interpretată ca o victorie în contextul unor lupte electorale cu premierul Victor Ponta, care și-a dat demisia după ample proteste.
Fenomenul Colectiv a generat un val politic care a dus la formarea unui nou guvern „tehnocrat”, condus de Dacian Cioloș, și la apariția în parlament a partidului Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte Nicușor Dan.
În Elveția, după tragedia de la Crans-Montana, nu s-au organizat proteste, nu s-au cerut demisii și nici nu s-a tratat tragedia politic.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea românească
Analiza făcută de Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru — decedat la Colectiv — despre diferențele în reacție după tragedie, comparând și modul de funcționare a justiției în cele două țări, este elocventă: „Nu și-au permis să strige «Avem de toate!»”
Un român stabilit în Elveția a povestit cum a ajutat la evacuarea echipajelor într-un club care a explodat: „S-au călcat în picioare”.
