Majoritatea tinerilor, în jur de 80%, identifică conținutul creat artificial cu ajutorul inteligenței artificiale, în timp ce persoanele peste 65 de ani reușesc să recunoască corect doar jumătate dintre cazuri. Astfel, un ghid util ajută pe oricine să depisteze simplu deepfake-urile, relatează El Pais.
Studiile indică faptul că, în timp ce cei sub 29 de ani identifică opt din zece deepfake-uri, persoanele peste 65 de ani disting doar puțin mai mult de jumătate, iar de multe ori răspunsurile lor sunt bazate pe presupuneri, mai mult sau mai puțin aleatoriu.
Mașinile conduc pe Internet
Inteligența artificială (IA) este omniprezentă. Internetul, acea bibliotecă universală de conținut, este în mare parte generat de mașini.
„Creșterea conținutului automatizat și a interacțiunilor bazate pe roboți face din ce în ce mai dificilă diferențierea între autentic și zgomot”, avertizează Aaron Harris, director tehnic mondial (CTO) la Sage, companie specializată în aplicații AI. Organizația australiană The Care Side a elaborat un test (în limba engleză și accesibil prin acest link) pentru a evalua peste 3.000 de persoane.
Riscuri de manipulare
Această situație prezintă pericol nu doar din cauza potențialului de dezinformare, manipulare și condiționare a comportamentului, ci și din cauza escrocheriilor și fraudei realizate cu ajutorul creațiilor artificiale tot mai avansate.
„Infractorii exploatează cel mai mult domeniul fraudelor, folosind inteligența artificială pentru a crea campanii din ce în ce mai persuasive. Nu ezită să genereze imagini și videoclipuri cu personalități celebre, devenind tot mai dificilă deosebirea între real și fabricat.
„Observăm videoclipuri foarte bine realizate, cu voci similare celor ale persoanelor imitate”, a subliniat Josep Albors, director de cercetare și conștientizare la ESET Spania, în cadrul celei mai recente ceremonii de premiere ale companiei de securitate cibernetică.
Experiment personal
Hervé Lambert, manager de operațiuni pentru serviciul clienți la Panda Security, a testat direct această metodă de fraudă. A primit un apel atribuit unui director, în care i s-a solicitat să realizeze o acțiune suspectă.
„Am închis, am sunat înapoi pentru confirmare și am descoperit că apelul nu fusese real”, își amintește el.
Lambert apreciază inițiativa australiană a chestionarului pe care l-a completat, ca bărbat peste 50 de ani, împreună cu copiii săi, de vârste între 20 și 30 de ani. Cunoștințele sale digitale și implicarea în test l-au ajutat să obțină un scor superior, cu doar o singură greșeală, față de participanții mai tineri, demonstrând că riscul de fraudă este universal, indiferent de vârstă.
„Este o greșeală să considerăm această problemă doar una generțională. AI-ul este atât de avansat încât exploatează perioadele în care concentrarea noastră scade, fiind foarte eficient în aceste momente.”
Lipsa de cunoștințe și pregătire
Lambert atribuie vulnerabilitatea în fața falsurilor și fraudelor lipsei de cunoaștere, conștientizare și instruire, în special în situații din lumea reală:
„Când facem multitasking, capacitatea noastră cognitivă scade. Evoluția amenințărilor a fost rapidă în ultimii ani și trebuie să învățăm să identificăm semnele de avertizare din mediul înconjurător.” În același timp, Albors regretă reticența utilizatorilor în verificarea conținutului primit sau accesat cu ajutorul surselor de încredere.
Există instrumente dedicate detectării conținutului generat artificial, unele destinate special cadrelor didactice, însă Lambert consideră că acestea sunt insuficiente:
„Reduc riscul, dar nu îl elimină complet”. De aceea, accentuează necesitatea educației pentru gestionarea situațiilor din viața reală și să știm când și cum să intervenim.
„În prezent, toți suntem copleșiți de complexitatea situației, inclusiv dezvoltatorii de inteligență artificială și specialiști în securitate cibernetică. Infractorii sunt foarte inteligenți și rapizi, nu au constrângeri de buget sau timp și ignoră regulile”, a adăugat el.
Strategii pentru identificarea și evitarea fraudelor bazate pe AI
Principal, verificarea informațiilor din surse de încredere, precum instituțiile media recunoscute, ajută la depistarea conținutului fals, după cum menționează Albors;
- fiind precaut față de conținutul extrem de emoțional sau nesolicitat;
- verificând adresele web (URL-urile);
- confirmând mesajele cu prietenii, familia sau sursele de origine ale acestora.
Îndrumări pentru diferite tipuri de mesaje false
Text
- Fiți suspicioși în fața mesajelor generice, precum „Stimate client”, fără a menționa numele destinatului;
- Evitați să cădeți în capcanele termenelor limită urgente, precum „Rămas doar unul” sau „Achită în o oră”;
- Nu divulgați informații personale, parole sau efectuați transferuri fără verificarea atentă a expeditorului;
- Recitiți conținutul pentru identificarea formulărilor nenaturale sau greșelilor gramaticale.
Imagine
Deși devin din ce în ce mai greu de detectat, vocile generate de inteligența artificială pot fi recunoscute observându-se:
- fețe cu simetrii neobișnuite sau dinți și reflexii ciudate la nivelul ochilor;
- mâini malformate sau neclare;
- umbre și reflexii ce nu corespund fundalului;
- piele sau ținute cu texturi excesiv de netede sau elemente arhitecturale inadecvate în fundal.
Audio
- Mesajele vocale artificiale au adesea pauze nenaturale, modele de vorbire robotică, schimbări bruște de ton sau zgomot de fond neobișnuit, precum și tonalități emoționale inadecvate conținutului;
- Voci artificiale pot reacționa diferit față de cele umane, având răspunsuri inexacte, incoerente sau fără imperfecțiuni umane, precum bâlbăieli sau greșeli de pronunție.
Video
Materialele vizuale pot prezenta mișcări și expresii faciale nenaturale, având imprecizii în mișcarea buzelor și pleoapelor, precum și expresii inadecvate sau anormale.
Recomandarea autorului: Inteligența artificială a învățat să manipuleze? O femeie a avut iluzii de comunicare cu fratele decedat după sesiuni nocturne cu chatbots.
