Senatorul social-democrat compară evenimentul recent cu un moment istoric marcant.
„Relația dintre Statele Unite și Rusia, în contextul actual al războiului din Ucraina, evocă o perioadă cheie din istoria europeană. Summitul de la Anchorage, din Alaska, între Trump și Putin, semnalează o posibilă reconsiderare a ordinii mondiale, similar evenimentelor de la Ialta din 1945. Această întâlnire, la o distanță geografică strategică de Rusia, sugerează o nouă confruntare de putere, cu consecințe potențial grave pentru viitorul Europei.”
Senatorul subliniază asemănările cu situația de la Ialta, unde decizii importante au fost luate fără consultarea țărilor din Est, ducând la consecințe nefavorabile pentru aceste state. În prezent, se profilează pericolul unui nou „acord” între marile puteri, ce ar putea marginaliza Ucraina și țările din regiune.
Senatorul analizează și obiectivele ascunse din spatele acestei întâlniri:
„Scopul oficial declară că este încetarea conflictului din Ucraina și găsirea unei soluții pașnice. Însă, motivele reale sunt complexe: Trump caută o victorie rapidă, pentru a demonstra eficiența sa în rezolvarea acestor conflicte, în timp ce Putin îşi doreşte recunoaşterea şi legitimitatea pe plan internaţional, şi realizarea unor câştiguri teritoriale.”
- Trump urmărește o victorie rapidă prezentată publicului american.
- Putin are în vedere reconfirmarea și consolidarea câștigurilor teritoriale.
Posibilele scenarii includ concesii teritoriale, strategii de imagine, sau, într-o variantă mai optimistă, gesturi concrete, precum returnarea copiilor ucraineni deportați în Rusia.
UE, absentă de la masa negocierilor
Senatorul critică implicarea limitată a Uniunii Europene în aceste negocieri:
UE adoptă o poziție fermă – fără încetarea ostilităților și participarea Ucrainei, nu există discuții legitime. De fapt, UE pare marginalizată în fața confruntării directe între Washington și Moscova.
Diferențele dintre statele UE agravează situația: țări din Estul Europei au o abordare fermă față de Rusia, spre deosebire de țările din Vest, influențate de perspectivele economice ale războiului.
Dacă Trump și Putin ajung la un acord, UE se confruntă cu un dilema: sprijinirea acordului, riscând a-şi pierde credibilitatea sau opoziția, cu riscul unei rupturi transatlantice.
România, între loialitate și securitate
Senatorul analizează impactul asupra României:
Impactul asupra României este decisiv. Integritatea teritorială a Ucrainei este crucială pentru securitatea României. Orice cedare către Rusia ar afecta direct securitatea Mării Negre și ar creşte ambițiile revizioniste ale Moscovei.
România trebuie să prioritizeze în continuare prezența NATO, unitatea Europei de Est şi apărarea drepturilor internaționale şi să acţioneze concertat cu statele partenere.
- Sprijinirea SUA, riscând pierderea credibilității regionale.
- Susținerea UE, riscând deteriorarea relației cu SUA.
Lecțiile Ialtei şi riscul repetiției
Experiența istorică demonstrează că statele din prima linie plătesc un preț ridicat în negocierile marilor puteri. Ialta a avut consecințe nefaste asupra României, iar Alaska nu trebuie să reprezinte un nou punct de cotitură pentru regiunea de Est a Europei.
Pentru a evita un astfel de scenariu, România trebuie să își utilizeze toate canalele diplomatice, să coopereze cu statele învecinate şi să se asigure că vocile regionale sunt auzite.
