Suspendarea unui comedian de la emisie este un efect al unei acțiuni a administrației americane, care vizează criticile și libertatea de exprimare nepotrivite taberei politice. Această decizie poate avea consecințe în România și alte țări, unde politicienii se referă frecvent la președintele SUA.
Una dintre primele ordine semnate de Donald Trump după revenirea la putere a anunțat solemn „restaurarea libertății de exprimare și încetarea cenzurii federale”.
Această acțiune reprezintă un atac la adresa administrației anterioare și o reconfirmare a valorilor susținute de conservatori, cel puțin la nivel declarativ.
Două luni mai târziu, vicepreședintele JD Vance ținea deja discursuri internaționale, criticând aliații europeni pentru „cenzură” și afirmând că „democrația se bazează pe dreptul sacru al poporului de a-și exprima opinia”.
Mulți au considerat discursul lui Vance un moment important, impresionați de apelurile la libertate. Cu toate acestea, motivațiile erau diferite.
Astăzi, când criticii administrației americane, precum Jimmy Kimmel, sunt amenințați de stat și de însuși președintele Trump, discrepanța dintre discursuri și acțiuni este evidentă.
Semnificația luptei lui Trump
Trump a anticipat consecințele acțiunilor sale.
Conform unor organizații, ordinul lui Trump anuncia renunțarea la lupta împotriva dezinformării online. Această decizie a fost urmată imediat de companiile tehnologice, ostile presei.
Astfel, dezinformările se răspândesc online, influențând opinion, distorsionând climatul politic. Minciuni, rasism, antisemitism și mesaje de ură sunt răspândite liber.
De asemenea, Trump a grațiat persoane condamnate sau acuzate de atacuri la adresa jurnaliștilor în timpul revoltei de la Capitol.
Cei care l-au urmarit în campanie au perceput libertățile invocate de Trump ca nefiind universale.
În discursurile sale, el a declarat că jurnaliștii sunt „dușmanii poporului” și că aceia care îi critică ar trebui pedepsiți sau lipite licențele de emisie.
Trump a depus recent o acțiune în valoare de 15 miliarde de dolari împotriva New York Times.
Acțiunile lui Trump împotriva presei au început încă din campanie și au continuat în primele luni de mandat.
ABC a plătit 15 milioane de dolari pentru a soluționa un proces de calomnie.
Trump a intentat și un proces împotriva unui ziar din Iowa, acuzându-l de propagare de informații false despre o candidată la președinție.
Paramount a plătit 16 milioane de dolari pentru a evita un proces similar, deoarece avea nevoie de aprobarea unui organism de reglementare pentru o fuziune.
Această acțiune a stârnit critici din partea apărătorilor libertății de exprimare.
Lipsa de sensibilitate și libertatea de exprimare
Cazul lui Kimmel arată că ofensiva este mai puternică ca niciodată.
Contextul creat anterior de amenințări și îndemnuri la „anulare” i-a pus pe jurnaliști într-o situație dificilă.
Observațiile lui Kimmel nu s-au aliniat cu discursul oficial.
Totodată, comportamentul lui Trump, după moartea lui Charlie Kirk, a fost criticat de Kimmel.
A avut Kimmel dreptate în privința afilierii ideologice a ucigașului? Mai multe informații sunt necesare.
A folosit tabăra MAGA cazul pentru propriile scopuri politice? Se pare că da.
A fost Kimmel insensibil? Întrebarea este mai puțin relevantă pentru problema principală.
Kimmel și-a exprimat opiniile, ferm protejate de libertatea de exprimare.
Sub presiunea statului
În cazul lui Kimmel, rolul Comisiei Federale de Comunicații (FCC) a devenit evident.
Șeful FCC a amenințat ABC cu sancțiuni, iar câteva ore mai târziu, emisiunea lui Kimmel a fost suspendată. Această acțiune este criticată ca fiind nepotrivită unui președinte al FCC.
Companii importante, precum ABC, sunt dependente de aprobările FCC pentru diverse proiecte.
Nextar, o altă companie, a fost lăudată de președintele Comisiei Federale de Comunicații.
Libertatea de exprimare devine victimă a deciziilor financiare.
Din est spre Washington…
Atacurile la adresa libertății de exprimare nu sunt noi și sunt uneori însoțite de violență.
Exemple din Rusia și alte țări prezintă un pericol similar.
Putin, la fel ca Trump, a intervenit în televiziunile care îl critică.
Presa a fost ținta principală a lui Viktor Orbán după preluarea puterii. Orbán a confiscat televiziunea publică și presa privată.
Instituții media controlate de partid au primit sprijin financiar prin anunțuri guvernamentale.
În Rusia, au existat exemple de acceptare a metodelor autoritare.
…și înapoi în est
Ofensiva lui Trump împotriva presei poate avea efecte în alte țări.
Exemple de lideri politici care imită comportamentul lui Trump sunt prezente și în România.
Criticile la adresa presei din România devin tot mai des întâlnite în ultima perioadă.
Politicieni din diverse partide au făcut declarații care sugerează un dispreț față de presă.
Preocupări legate de libertatea de exprimare există în societatea românească, la fel ca în democrațiile occidentale.
