România se confruntă cu o perioadă extrem de dificilă, marcată de instabilitate politică, creșterea deficitului bugetar și perspectivele unor măsuri fiscale nefavorabile. În acest context, specialiștii observă o tendință crescândă a românilor către „economisire”, o reacție firească, dar profundă, prin care își modifică comportamentul financiar, temându-se de efecte negative asupra veniturilor.
Deficitul bugetar al României este estimat de Comisia Europeană la 8,6% din PIB pentru anul 2025, iar Fondul Monetar Internațional avertizează asupra riscului ca cheltuielile să depășească încasările fără reforme structurale.
Guvernanții discută despre necesitatea unor măsuri economice dificile pentru reducerea deficitului: majorări de taxe, creșteri de impozite pe venit, TVA și contribuții sociale. Totodată, costul vieții crește, iar aprecierea cursului euro față de leu accentuează presiunea asupra celor care au datorii sau importă bunuri și resurse.
Inflația, în ciuda unei ușoare descreșteri față de 2024, rămâne ridicată, iar dobânzile bancare se mențin la niveluri semnificative pentru depozitele în lei pe termen mediu, reflectând un climat financiar tensionat.
Comportamentul actual
Înconjurați de turbulențe economice, românii experimentează o dublă anxietate: teama de pierdere a economiilor și lipsa încrederii că statul va asigura predictibilitate și protecție financiară. Această teamă se manifestă prin modificări vizibile ale comportamentului – de la reducerea cheltuielilor la utilizarea economiilor de rezervă sau chiar retragerea din investiții.
Economisirea este un mecanism de autoapărare în fața incertitudinii. Oamenii își reduc voluntar cheltuielile, amână achiziții importante și se arată mai rezervați, chiar dacă nu au fost afectați direct de măsuri economice. Din punct de vedere emoțional, este comparabil cu pregătirea pentru o furtună.
În contextul acestei atitudini de economisire, apar comportamente noi:
- amânarea achizițiilor mari (electrocasnice, vacanțe, mobilier, renovări, mașini)
- reducerea consumului zilnic (opțiuni mai ieftine, comenzi online mai reduse, preferință pentru fast-food sau gătit acasă)
- utilizarea economiilor rezervă pentru acoperirea cheltuielilor lunare
- evitarea riscurilor (lipsa de dorință de schimbare a jobului, investiții sau înființări de afaceri)
Datele Institutului Național de Statistică arată că inflația a atins deja 4,9% în aprilie, iar prețurile în continuă creștere pot crea o stagnare economică, determinând atât companiile cât și cetățenii să evite decizii cu impact semnificativ. Datele mai indică că 61% din venitul unei gospodării este alocat consumului.
Un cerc vicios psihologic și economic
Economisirea, deși firească la nivel individual, poate avea efecte negative la nivel macro. Dacă o mare parte a consumatorilor reduc drastic cheltuielile, cererea scade, companiile înregistrează pierderi, iar statul colectează mai puține taxe, ceea ce accentuează nevoia de măsuri fiscale suplimentare.
Este un cerc vicios în care teama se autoîntărește, generând un blocaj economic. Lipsa predictibilității creează o stare de incertitudine care determină oamenii să „se blocheze” și să conserve, evitând riscurile. Absența unor repere de încredere – leadership, comunicare transparentă și măsuri graduale – conduce la o reacție de „inghețare” a comportamentului consumatorilor.
Adaptabilitatea reprezintă cheia în perioadele de turbulențe economice. Persoanele cu o stimă de sine mai mare se adaptează mai ușor. Se recomandă elaborarea unui buget personal și familial, disciplina fiind un factor cheie în a face față situațiilor dificile. Planificarea pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere eventualitățile mai puțin favorabile, este necesară.
Experiențele din trecut, inclusiv pandemia, au lăsat urme, iar incertitudinile actuale se adaugă la anxietatea existentă. Deși trecerea prin perioade dificile este inevitabilă, menținerea unui echilibru între aspectele financiare și relațiile personale este vitală. Economisirea este un comportament acceptabil în circumstanțe dificile.
În final, gestionarea eficientă a resurselor financiare este crucială. Panica duce la decizii greșite. Înțelegerea bugetului, a opțiunilor disponibile și a factorilor de risc oferă mai mult control și reduce teama, favorizând echilibrul.
