Turbulențe în avion, zâmbetul lui Pancu: Antrenorul care l-a pus la încercare

Mircea Lucescu a avut o influență crucială asupra carierei lui Daniel Pancu. Fostul fotbalist vorbește despre dificultățile inițiale, dar și despre remarcabila capacitate de conducere a tehnicianului.

Pancu recunoaște că interacțiunea cu Lucescu a fost complexă la început, antrenorul luând măsuri radicale, inclusiv excluzând temporar tânărul fotbalist din lot.

Deși îl descrie drept „cel mai sever antrenor” din cariera sa, Pancu apreciază stilul și capacitatea lui Lucescu de a gestiona provocările.

Daniel Pancu, amintiri despre Mircea Lucescu: „M-a oprit din antrenamente, zece etape la juniori”

„În primul cantonament am avut probleme, însă știam către ce scop se îndrepta.

Am jucat doar prima etapă, în săptămâna următoare m-a exclus din antrenament. Zece etape am evoluat doar la echipa de rezervă a Rapidului. Zece!

Și nu jucam doar pentru a completa lotul, marca și câteva goluri la partida. (…)

Am revenit la prima echipă într-un meci cu U Cluj, câștigat cu 2-0. După cele zece etape în rezerva, chinuit, pentru a-mi demonstra caracterul, au urmat patru ani de colaborare, doi la Rapid și doi la Beșiktaș, în care am mai avut doar câteva apariții pe banca de rezerve! Uneori rămâneam pe bancă chiar dacă reveneam de la națională, deoarece eram epuizat”, a mărturisit Pancu.

„Era turbulențe în avion, el zâmbea cu un ziar în mână…”

Pancu îl numește pe Mircea Lucescu cel mai exigent antrenor al său:

„E cel mai sever antrenor din cariera mea, cert! Dar eu sunt diferit, îmi place intensitatea. La mine nu trebuie să fie monotonie. Nu am avut probleme, fiind amândoi oameni puternici.

Pentru a vă imagina cum își comunica cu echipa (…) Eram în avion, turbulențe puternice, oamenii agitați. Mircea zâmbea, cu un ziar în mână, poate L’Equipe. Avea mereu ziarul la îndemână.

Erau turbulențe, dar el rămânea calm, dându-și echipei o stare de liniște. La fel se întâmpla în antrenamente și meciuri,” a relatat Pancu.

După meciurile de la națională, Pancu îl suna pe Lucescu noaptea, avea obiceiul să-l contacteze dimineața foarte devreme.

O dată l-am văzut pe Lucescu supărat! Pancu spunea la telefon: „Sănătate, nea Mircea! Cum te simți?”. Iar Lucescu spunea: „Un om normal ar dormi la ora asta!”. L-am întrebat pe Lucescu cum nu s-a supărat niciodată, iar el îmi zicea: „În momentul potrivit, Pancu îmi motiva singur echipa! Cum să nu accept oamenii care mă ajută?”

– Victor Hexan, fost kinetoterapeut la Șahtior și la echipa națională