Motivul principal al îngrijorării Consiliului Național de Securitate și Apărare al țării este agresiunea continuă a Rusiei. Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev declară că, din cauza comportamentului Rusiei, statele baltice, Polonia și Finlanda au anunțat retragerea din acord.
Ucraina s-a retras din Convenția de la Ottawa din 1997, care interzice utilizarea, depozitarea și producția de mine antipersonal. Decretul a fost semnat de președintele Volodimir Zelenski, implementând o decizie a Consiliului Național de Securitate și Apărare, conform relatării uatv.ua.
Documentul publicat pe site-ul oficial al președintelui explică că această decizie este luată pentru a proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei față de agresiunea persistentă a Federației Ruse.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, decizia este determinată de situația militară actuală. Rusia, care nu este parte la Convenție, folosește activ mine împotriva forțelor militare și a civililor ucraineni, ignorând obligațiile internaționale.
„Agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei a obligat deja mai multe state – Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Finlanda – să își reevalueze poziția și să ia o decizie comună de retragere din Convenția de la Ottawa. Comunitatea internațională trebuie să conștientizeze că, de la aderarea Ucrainei și a acestor țări la Convenția de la Ottawa, situația de securitate regională s-a deteriorat substanțial”, afirmă Ministerul Afacerilor Externe ucrainean.
Ucraina – ultima republică ex-URSS cu o constituție propriu-zisă
Life.pravda.com.ua dedică un articol constituției țării, care a împlinit recent 29 de ani de la adoptare. Sursa oferă informații variate despre legea fundamentală a țării. Iată câteva dintre ele: Ucraina a fost singura țară post-sovietică care nu a adoptat imediat o nouă constituție după declararea independenței. Adoptarea a avut loc la cinci ani distanță.
În acest timp, Ucraina a funcționat în continuare în baza Constituției RSS Ucrainene. În ultimul an premergător adoptării constituției actuale, un acord între președinte și Parlamentul ucrainean a servit drept cadru juridic temporar.
Un alt aspect interesant este că sesiunea parlamentară pentru adoptarea Constituției a durat 24 de ore. De asemenea, un exemplar al Constituției a fost dus pe Muntele Hoverla, cel mai înalt vârf din Ucraina, parte a Carpaților Ucraineni.
„A existat chiar și încercări de a o duce la Polul Nord!”, notează publicația.
Papucul soldatului rus și suveranitatea Republicii Moldova
Iată titlul unui editorial din Ziarul de Gardă care evidențiază momentele cheie ale lunii trecute, reprezentative pentru țară:
„În perioada 12-13 iunie am marcat ziua primului val masiv de deportări sovietice din 1941, apoi pe 20 iunie – Ziua Internațională a Refugiaților, care ne-a amintit de sute de mii de ucraineni care au fugit în țara noastră în 2022, dar și de refugiații din regiunea transnistreană, care s-au refugiat pe malul drept în 1992, fără a fi repuși în drepturi până în prezent. Ziua de 23 iunie a fost marcată ca Ziua Suveranității naționale, adoptată în 1990, iar pe 28 iunie, am marcat ziua ocupării Basarabiei și Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică în 1940, un act al Moscovei.”
„Este un amalgam de zile încărcate de poveri istorice, care, fie că vrem, fie că nu, au menținut societatea într-o dezbatere aprinsă despre lecțiile trecutului, despre manipulări continue și despre adevărul care încă nu și-a găsit locul potrivit”, mai notează editorialista.
Aceasta descrie modul în care percepe soldatul rus de astăzi.
„De ce este periculos soldatul rus? Din toate punctele de vedere. Soldatul rus modern, o victimă a regimului său, știe să creeze doar victime oriunde ajunge. Soldatul rus este adesea un deținut rus trimis în Ucraina să omoare, și apoi revinând, își omoară soția sau rudele, și ajunge din nou în închisoare, de unde ajunge din nou la război. Soldatul rus pleacă la război pentru a ucide, a fura și a se îmbogăți. Soldatul rus nu are remușcări dacă bombardează școli, grădinițe, spitale sau maternități. Soldatul rus nu acordă niciun preț vieții, fie a ucrainenilor, moldovenilor, românilor, fie a rușilor, sau chiar propriei vieți sau a celor dragi. Dacă comandantul suprem al acestor soldați le spune că pământul pe care l-au călcat aparține lor, e o afirmație geopolitică extrem de periculoasă.”
Tatăl unui actor georgian arestat a decedat. El participase la un protest pentru eliberarea fiului său
radiotavisupleba.ge, Europa Liberă, în limba georgiană, relatează despre decesul părinților unor persoane arestate ca urmare a protestelor anti-guvernamentale. Publicația prezintă povestea actorului Onise Tskhadadze, al cărui tată a decedat pe 26 iunie. „A devenit al treilea părinte al unui deținut implicați în proteste pro-europene care moare în ultimele șase luni.”
Înainte să moară, tatăl lui Onise Tskhadadze, împreună cu alte rude ale prizonierilor, a organizat o demonstrație pro-europeană la Tbilisi, afișând o pancartă cu fotografia fiului său, cerând eliberarea.
Oficial, fiul său este acuzat de violențe în timpul protestelor. Dacă va fi găsit vinovat, riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 4 și 6 ani. Avocații actorului au solicitat permisiunea pentru a-l ajuta pe acesta să participe la înmormântarea tatălui său. Legal, acest lucru este permis. Un alt deținut, un medic arestat pentru achiziționarea și depozitarea unei cantități mari de droguri, a beneficiat de participarea la înmormântarea mamei sale. El riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 8 și 20 de ani sau chiar pe viață.” În timpul audierii, s-a plâns că drogurile au fost plantate și a caracterizat arestarea sa ca un „spectacol”.
Al treilea deținut care și-a pierdut părintele, și el acuzat de violențe în timpul protestelor, nu a putut participa la înmormântare, deoarece data coincidență cu o zi liberă. Toți cei trei deținuți se declară nevinovați.
