Mai multe state membre ale Uniunii Europene au cerut o reacție urgentă în fața situației umanitare dramatice din Gaza, solicitând măsuri concrete, conform surselor diplomatice citate de agenția AFP. La o reuniune de miercuri, reprezentanții celor 27 şi-au reiterat îngrijorarea privind implementarea acordului UE cu Israelul pentru acces umanitar îmbunătățit în Fâșia Gaza, informează Agerpres.
În lipsa progreselor, mai multe țări au cerut Comisiei Europene să propună măsuri concrete împotriva Israelului, după ce aceasta a prezentat variante posibile la discuțiile dintre statele membre.
Conform unei surse europene, acordul prevede traversarea zilnică a circa 160 de camioane de ajutor umanitar spre Gaza, de două ori mai mult decât în prezent. Joi, autoritățile israeliene au raportat că, în ziua precedentă, aproximativ 70 de camioane au fost descărcate la punctele de trecere.
Presiune asupra Comisiei Europene din partea statelor membre
„Israelul a făcut eforturi în conformitate cu acordul, crescând numărul camioanelor care intră în Gaza, deschizând puncte de trecere şi rute suplimentare, şi îmbunătăţind aprovizionarea cu carburant”, a declarat joi un purtător de cuvânt al UE. Cu toate acestea, „este clar că mai mult trebuie făcut”, a adăugat Anouar El Anouni.
Ambasadorii statelor membre vor continua discuțiile săptămâna viitoare, fiind hotărâți să rămână implicați pe parcursul întregului lunii august în ciuda vacanței de vară din Bruxelles. „Un număr semnificativ de state membre au declarat că situația este inacceptabilă”, a declarat un diplomat.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reiterat marţi că „toate opțiunile sunt luate în considerare” în cazul în care Israelul nu-şi respectă angajamentele. Un raport al Comisiei Europene, publicat la sfârşitul lunii iunie, a concluzionat că Israelul a încălcat principii esențiale asupra drepturilor omului din acordul de asociere cu UE.
În consecință, Kaja Kallas a identificat o serie de opțiuni posibile pentru UE, inclusiv suspendarea acordului de asociere, interzicerea exporturilor din teritoriile palestiniene ocupate, revizuirea politicii de vize sau suspendarea acordului comercial.
O petiție semnată de peste 40 de foşti ambasadori ai UE a criticat lipsa de reacție a Europei în fața „catastrofei” din Gaza, solicitând sancțiuni specifice împotriva oficialilor şi a coloniştilor israelieni violenți, acuzați de „crime de război”.
Moarte prin malnutriție
Gaza se confruntă cu o gravă criză alimentară, care se agravează, în ciuda avertismentelor repetate de la localnici şi organizații umanitare. În ultimele trei zile, autoritățile sanitare din Gaza au înregistrat 43 de decese cauzate de foame.
Surse palestiniene citate de BBC au anunțat că cel puțin 113 persoane au murit de foame, inclusiv 80 de copii, în ultimele săptămâni. Oficialii spun că multe decese nu sunt înregistrate fiindcă victimele mor în casele lor sau în corturi.
Blocada impusă de Israel asupra Gazei încă din luna martie limitează grav accesul la alimente, aducând deficitul de provizii mult sub nivelul necesar pentru a preveni foametea. Populația este slăbită de această criză prelungită şi de repetatele strămutări.
Un declin spre foamete continuă
Israelul a impus un asediu asupra Gazei încă din luna martie. Cu toate că prim-ministrul Benjamin Netanyahu a afirmat că au acționat pentru a preveni criza alimentară în mai, accesul limitat la hrană a dus la un declin lent al situației din Gaza.
Autoritățile israeliene au permis doar cantități insuficiente de ajutor, direcționat prin intermediul unei organizații susținute de SUA, Gaza Humanitarian Foundation (GHF), care administrează doar câteva puncte de distribuție.
Oameni au decedat în timp ce încercau să obțină alimente, în locații considerate periculoase de către palestinieni.
