Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar companiilor de tehnologie: nu vor exista amânări în aplicarea Legii AI, regulamentul important pentru inteligența artificială în spațiul comunitar. În ciuda presiunilor din partea unor lideri din industrie și cererilor publice pentru o întârziere, Bruxelles-ul își menține poziția fermă.
Acest anunț intervine în contextul în care zeci de companii din Europa și SUA, inclusiv giganți precum Google, Meta sau companii de dezvoltare AI precum OpenAI, încearcă să influențeze deciziile europene, ridicând probleme despre inovație și competitivitate.
Presiuni crescânde pentru amânarea legii
Legea AI a intrat oficial în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea ei este graduală. Următorul pas important va fi pe 2 august 2025, când intră în vigoare obligații noi pentru dezvoltatorii de „modele AI generice” – precum ChatGPT, Gemini sau Grok. Aceștia vor fi obligați la mai multă transparență în privința algoritmilor utilizați, a datelor de antrenament și a riscurilor potențiale.
În ultimele luni, diverse companii au încercat să convingă Comisia Europeană să acorde un moratoriu sau să amâne punerea în aplicare a normelor-cheie. Pe 3 iulie, o scrisoare deschisă semnată de peste 40 de lideri de business europeni – inclusiv CEO-ul Airbus, șeful Carrefour și fondatorul start-up-ului francez Mistral AI – a solicitat o întârziere pentru a nu afecta ecosistemul inovator european.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a respins ferm aceste solicitări. „Am primit numeroase rapoarte, scrisori și declarații despre Legea AI. Permiteți-mi să fiu clar: nu există pauză, niciun termen de grație, nicio amânare,” a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.
Aplicare treptată, dar fără compromisuri
Deși legea se aplică progresiv pentru a permite companiilor și statelor membre să se adapteze, Bruxelles-ul insistă că termenele legale nu se vor schimba. După implementarea obligațiilor pentru modelele AI generice în august 2025, în august 2026 vor intra în vigoare reglementări mai stricte pentru modelele AI considerate „cu risc ridicat” – utilizate, de exemplu, în sănătate, educație sau justiție.
Companiile vizate vor trebui să efectueze evaluări de risc, să furnizeze documentații tehnice detaliate și să garanteze transparența deciziilor generate de AI. Este un set de condiții fără precedent, care apare în contextul îngrijorărilor legate de „halucinațiile” AI, erorile de generare a conținutului, lipsa transparenței și riscurile de manipulare.
Comisia susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și pentru a construi încredere în tehnologiile emergente.
Un semnal clar pentru întreaga lume
Prin fermă aderare la calendarul Legii AI, Uniunea Europeană dorește să creeze un standard global pentru reglarea inteligenței artificiale, similar cu succesul avut cu GDPR.
„Uniunea Europeană dorește să demonstreze că este posibil să îmbinăm inovația cu responsabilitatea”, a declarat un oficial european citat de Reuters.
De altfel, Legea AI este primul regulament cuprinzător privind inteligența artificială adoptat la nivel mondial, urmărind cu atenție de guverne, companii și activiști din întreaga lume.
