Drumul către cedarea UE în fața presiunii comerciale a lui Donald Trump a fost marcat de 10 aprilie. Taxele vamale aplicate de președintele american majorității țărilor la începutul lunii au generat instabilitate pe piețele financiare, investitorii vânzând active americane, temându-se de o recesiune. Întrucât vânzările s-au intensificat, Trump a cedat, reducând taxele vamale la 10% pe 9 aprilie. Și UE a cedat, notează luni The Financial Times.
Pe 10 aprilie, blocul comunitar a suspendat sancțiunile vamale reciproce și a acceptat propunerea SUA de a iniția negocieri – o decizie descrisă de Financial Times ca fiind luată „cu cuțitul la gât”, având în vedere taxele vamale de 10% pentru majoritatea bunurilor europene, plus taxe suplimentare pentru oțel, aluminiu și autovehicule.
În loc să adopte măsuri ferme de represalii, alături de Canada și China, și să provoace nemulțumiri consumatorilor și firmelor americane, UE – afectată de divergențele dintre statele membre – a preferat să suporte inițial impactul, în speranța unei înțelegeri favorabile.
Conform unui acord-cadru încheiat duminică în Scoția cu Trump de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE a acceptat o taxă vamală „de bază” impusă de SUA de 15%, inclusiv pentru autoturisme, însă oțelul va fi supus unor cote.
Trump, „agresorul din școală”
Ușurarea decidenților politici europeni de a evita un război comercial transatlantic imediat a fost umbrită de întrebarea dacă UE, cel mai mare bloc comercial din lume și o putere economică, ar fi putut obține condiții mai avantajoase dacă nu ar fi cedat atât de repede.
„El este agresorul din şcoală, iar noi nu am fost suficient de uniţi pentru a-l contracara”, a declarat un diplomat european pentru FT. „Cei care nu stau uniți sunt învinși individual”, a adăugat acesta.
Georg Riekeles, fost oficial al Comisiei, implicat în negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE, a opinat că ultima amenințare a UE de a impune taxe vamale de represalii de 93 de miliarde de euro asupra bunurilor americane a venit prea târziu.
„Chiar dacă acum este ușor să evaluăm situația retrospectiv, ar fi fost mai bine dacă UE ar fi reacționat energic în aprilie, alături de represaliile Chinei împotriva creşterii taxelor vamale americane, fapt care a generat instabilitate pe piețe și a afectat imaginea lui Trump”, a declarat Riekeles, acum expert la un think tank european.
Atacuri violente ale președintelui SUA împotriva UE
Trump consideră UE un adversar care exploatează piața americană, în timp ce își închide propriile piețe prin reglementări. Președintele american a declarat că Uniunea Europeană a fost „creată pentru a fraudă SUA” şi că este „mai rea decât China”.
FT consideră că reacția UE la revenirea lui Trump la putere în ianuarie a fost neinspirată. Luni de pregătiri prealabile ale unei echipe speciale, incluzând oficiali de rang înalt, printre care și o veterană a negocierilor Brexit, Sabine Weyand, și consilierul comercial al lui von der Leyen, Tomas Baert, s-au dovedit ineficiente.
Aceștia au elaborate un plan în trei etape, inspirat de abordarea din primul mandat al lui Trump:
- Reducerea deficitului comercial de peste 200 de miliarde de euro prin achiziții de gaze naturale lichefiate, arme și produse agricole americane.
- O ofertă reciprocă de reducere a taxelor vamale pentru bunurile ambelor părți.
- În cazul eşecului, pregătirea reacţiilor de represalii şi încrederea în reacţia pieţelor sau în inflaţia din SUA pentru a-l determina pe Trump să cedeze.
Însă, Trump s-a mişcat mai rapid decât se anticipa şi, până în martie, aplica taxe de 25% pentru importurile de oțel, aluminiu și autoturisme în SUA.
La o reuniune din Luxemburg din acea lună, mulți miniștri ai comerțului erau pregătiți pentru un conflict.
Germania, Franța și alte câteva țări au cerut Comisiei să consulte statele membre pentru a activa instrumentul anti-coerciție. Conceput pentru a contracara presiunile comerciale politice, acest instrument ar fi permis Comisiei Europene să excludă firme americane de la licitații publice, să anuleze protecțiile marcilor înregistrate și să restricționeze importurile și exporturile.
Totuşi, diplomaţii consultaţi de FT au afirmat că era incert dacă majoritatea statelor membre ar fi susţinut această acţiune.
…
