În ultimii ani, România a înregistrat un nivel fără precedent al investițiilor publice, susținând dezvoltarea prin fonduri europene, programe naționale și proiecte majore de infrastructură, iar acest efort va continua, inclusiv prin noi instrumente europene. Totuși, creșterea economică nu se poate baza exclusiv pe aceste surse – investițiile private sunt cruciale pentru avansare.
Pachetul de măsuri pentru relansare economică pe care îl propunem astăzi are ca scop susținerea directă a investițiilor și productivității, oferind companiilor și antreprenorilor stabilitate, reguli mai simple și stimulente reale pentru modernizare și inovare. Astfel, consolidăm competitivitatea economiei, susținem creșterea PIB-ului și, împreună cu utilizarea eficientă a fondurilor europene, urmărim o revenire sustenabilă a economiei până în 2027–2028”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Obiectivele inițiativei legislative vizează stimularea investițiilor strategice și atragerea capitalului în sectoare industriale esențiale; îmbunătățirea lichidității companiilor, simplificarea fiscală și reducerea poverii fiscale pentru contribuabili; creșterea rezilienței economice prin accelerarea proceselor de modernizare tehnologică și susținerea cercetării-dezvoltării.
Principalele măsuri propuse:
I. Măsuri pentru persoane fizice, antreprenori și întreprinderi mici și mijlocii
Se acordă o reducere de 3% din impozitul pe profit anual, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe venit datorat de persoanele fizice (stabilit prin Declarația Unică – D212) pentru anul fiscal 2025.
Facilitatea pentru persoanele fizice este condiționată de depunerea declarației și plata integrală a obligațiilor fiscale până la 15 aprilie 2026. Din martie, Declarația Unică va fi precompletată în Spațiul Privat Virtual. Statul recompensează astfel pentru prima dată disciplina fiscală, prin disponibilitatea imediată a lichidității pentru contribuabilii responsabili.
Extinderea plafonului pentru TVA la încasare
Se propune majorarea plafonului de aplicare a sistemului de la 4,5 milioane de lei la 5.000.000 de lei în 2026 și la 5.500.000 de lei din 2027. Măsura avantajează comercianții care furnizează către entități cu termene lungi de plată, permițând achitarea TVA doar după încasarea efectivă a facturilor, evitând creditarea resurselor statului din fondurile proprii.
Facilități pentru Microîntreprinderi
Se propune:
prelungirea la 90 de zile a termenului pentru angajarea primului salariat de către entități nou-înființate,
excluderea vânzărilor ocazionale de mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 de euro și posibilitatea reveni la regimul micro de la începutul anului,
concediile medicale ale angajatului unic nu vor duce la pierderea statutului fiscal dacă depășesc în total 30 de zile/an.
Astfel, start-up-urile vor beneficia de timpul necesar pentru o recrutare adecvată, iar micii antreprenori vor fi protejați de schimbări neprevăzute ale regimului fiscal din cauza modernizării utilajelor.
Simplificare administrativă: Creșterea plafonului pentru mijloacele fixe la 5.000 de lei
Se ridică pragul de la 2.500 de lei la 5.000 de lei pentru încadrarea bunurilor ca mijloace fixe. Se reduc birocrațiile pentru firme, iar achizițiile de valori mici devin cheltuieli deductibile imediat, sporind lichiditatea companiilor.
II. Stimularea investițiilor strategice
Se stabilește cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu valoare minimă de 1 miliard de lei.
Investițiile strategice trebuie să genereze efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalte calificări.
Companiile benefice trebuie să păstreze investiția pentru cel puțin cinci ani de la finalizarea acesteia. Pentru eligibilitate, firmele nou-înființate trebuie să aibă cel puțin 25 milioane lei capital social, iar cele în activitate să înregistreze o cifră de afaceri medie anuală de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.
Susținerea sectoarelor prioritare se realizează prin scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru proiecte în domenii precum: industria prelucrătoare cu deficit comercial (cel puțin 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (cel puțin 75 milioane lei).
Formele de sprijin includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și intangibile în cercetare.
Bugetele disponibile se ridică la 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industrie și tehnologii strategice.
Instrumente financiare administrate de Banca de Investiții și Dezvoltare
BID S.A. are autorizația de a implementa programe de finanțare și garantare în numele statului, atât pe piața liberă, cât și ca măsuri de sprijin de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.
BID poate participa la crearea de vehicule investiționale și fonduri de fonduri alături de instituții financiare internaționale pentru promovarea inovației și sprijinirea companiilor cu creștere rapidă.
Pentru 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID pentru sprijinirea acestor instrumente financiare.
Programul INVESTIM ACASĂ – administrat de Banca de Investiții și Dezvoltare
Inițiativă destinată românilor reveniți din străinătate pentru a înființa afaceri locale, prin oferirea unui sprijin combinat: un împrumut pentru investiții, garantat parțial de stat, și un capital de rebate de până la 20.000 euro per proiect, în condițiile îndeplinirii anumitor indicatori de performanță. Bugetul programului este de 100 milioane euro pentru perioada 2026-2029, cu o estimare a mobilizării de 250 milioane lei în investiții, facilitând transferul de know-how și capitalul românilor din străinătate în sectoare productive.
Extinderea cadrului pentru investițiile fondurilor de pensii private
Administratorii fondurilor private de pensii pot investi până la 1% din activele totale în active de capital privat (acțiuni sau titluri de participare).
Acest procent poate fi majorat până la 5% dacă statul român sau BID dețin participații în companiile respective sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.
Facilități fiscale pentru investiții pe piața de capital și fondurile de pensii
Se introduce o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor pentru listarea și menținerea la bursă, în primul an, pentru companii.
Persoanele fizice pot beneficia de deduceri pentru achiziția de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare până la echivalentul a 400 euro anual, cu facilități pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și paneuropene, limitate la același plafon.
Instrumente financiare pentru sprijinul exporturilor și internaționalizare
Ministerul Finanțelor poate transfera până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A., pentru susținerea creditelor pentru export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate.
Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor de parteneriate public-private
Se instituie „Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice-private (PPP)”. Bugetul total alocat este de până la 25 milioane euro pentru suportul în pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și private, fiind înființat și un Comitet interministerial pentru coordonarea acestor inițiative.
Impactul economic al pachetului de relansare:
Efect multiplicator în economie
Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor crea lanțuri de distribuție și vor stimula activitatea economică în industrii conexe, consolidând prezența României pe piața europeană și internațională. Aceste inițiative vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțări externe și sporind reziliența economică.
Crearea de oportunități de muncă și dezvoltare regională
Se estimează generarea unor mii de locuri de muncă înalte calificări, atât direct în proiecte, cât și indirect prin efectul de multiplicare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii. Dezvoltarea economică regională va fi sprijinită prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și promovând coeziunea socială.
Majorarea veniturilor bugetare
Implementarea proiectelor strategice va genera resurse suplimentare pentru bugetul național și locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități. Modernizarea fiscală și stimulentele pentru voluntarism fiscal vor reduce evaziunea și vor crește colectarea de venituri publice.
Reducerea deficitului comercial și sporirea exporturilor
Schemelor de sprijin de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția locală, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești. Resursele suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul pe piețele externe și vor susține internaționalizarea companiilor românești.
Stimularea inovării, digitalizării și tranziției către economia verde va accelera adoptarea noilor tehnologii, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.
Investițiile în tehnologii „zero net” și în eficiență energetică vor contribui la atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor și la creșterea durabilității economiei.
Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru întreprinderile mici și mijlocii va fi asigurată prin majorarea plafonului TVA la încasare, facilitând fluxul de numerar, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare. Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor diminua costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.
Stimularea pieței de capital și a fondurilor de pensii
Se extinde cadrul pentru investițiile fondurilor private de pensii, canalizând resurse spre proiecte productive, susținând dezvoltarea pe termen lung a economiei. Deductibilitatea suplimentară pentru listarea la bursă va spori educația financiară și va diversifica sursele de finantare pentru companii.
Impact bugetar și sustenabilitate fiscală
Se preconizează o reducere temporară a veniturilor bugetare (de exemplu, -2,1 miliarde lei în 2026), însă aceasta va fi compensată pe termen mediu prin creșterea veniturilor fiscale generate de investițiile noi și prin eficientizarea administrației publice. Măsurile sunt proiectate pentru a asigura stabilitatea fiscală pe termen lung, având efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.
Documentul asociat poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Transparență decizională.
