Kallas: UE trebuie să definească obiective clare înainte de negocieri cu Rusia
La finalul unei panel de discuții de la Conferința de Securitate de la München, Kaja Kallas și-a exprimat scepticismul față de ideea desemnării unui reprezentant al Uniunii Europene pentru negocieri privind încetarea invaziei ruse în Ucraina.
„Ceea ce contează mai mult decât ocuparea unui loc la masă este să cunoști ce soliciti în acea situație”, a afirmat Kallas, susținând că Uniunea Europeană trebuie mai întâi să stabilească cerințele esențiale.
„De aceea, am propus statelor membre un mandat precis cu solicitările pe care trebuie să le adresăm Rusiei. Oricine va participa la acea întâlnire, fie individual, fie bilateral, trebuie să ceară aceste lucruri Rusiei. Avem un proverb estonian: dacă ceri mult, primești puțin; dacă ceri puțin, nu primești nimic; iar dacă nu ceri nimic, vei plăti în plus”, a explicat ea.
Aceasta a marcat încheierea discuției din panel.
Rinkēvičs: Nu putem anticipa rezultatele alegerilor din Ungaria în privința Ucrainei
Întrebat dacă alegerile următoare din Ungaria ar putea schimba cursul pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, președintele leton Edgars Rinkēvičs a avertizat că rezultatele sunt imprevizibile.
„Aș menționa că atât Jocurile Olimpice, cât și alegerile pot avea rezultate surprinzătoare. Nu trebuie să anticipăm ceva până nu se vede ce decide populația fiecărei țări. Să așteptăm evenimentele și să vedem ce se va întâmpla”, a spus Rinkēvičs, referindu-se la opoziția constantă a premierului ungar Viktor Orbán față de admiterea Ucrainei în UE.
El a mai adăugat că în anul următor vor avea loc alegeri și în Franța și Polonia, ceea ce ar putea influența în mod contrar procesul de aderare.
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a comentat la Conferința de Securitate de la München solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a stabili o dată precisă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, ca parte a unui acord de încetare a conflictului.
Rinkēvičs a menționat că UE „înțelege că are nevoie de Ucraina în comunitatea europeană”, dar în discuțiile cu alți lideri europeni are „imaginea că, în prezent, nu se dorește stabilirea unei date exacte”.
El a precizat că Uniunea Europeană „vrea ca Ucraina să adere cât mai curând posibil”, însă procesul trebuie să țină cont și de alte două aspecte: situația din Balcanii de Vest și din Moldova.
„UE trebuie să acorde atenție Balcanilor de Vest, unde și-a pierdut multă credibilitate din cauza întârzierilor în perspectivele de aderare. Am promis deja foarte mult, precum în cazul schimbării numelui Macedoniei de Nord, și am amânat prea mult procesul de admitere a acestor țări”, a spus Rinkēvičs.
El a adăugat că, odată cu integrarea Ucrainei, Moldova nu poate fi ignorată.
„Da, este o țară mică, dar dacă Ucraina primește statutul de membru, nu putem lăsa Moldova în urmă. Este nevoie de discuții serioase despre modul de gestionare a acestui proces”, a subliniat șeful statului leton.
Rinkēvičs a remarcat că,„indiferent dacă ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de un acord de pace”, dar exprimă și pesimism cu privire la o angajare reală din partea Rusiei.
„Dacă Rusia nu va acționa, atunci nu vom avea un acord”, a concluzionat el.
NATO: Este nevoie de creștere a producției de echipamente militare, în Europa și Statele Unite
Radmila Šekerinska, adjunctul secretarului general al NATO, a accentuat necesitatea intensificării producției de echipamente militare, reafirmând mesajul ministrului francez Benjamin Haddad despre preferința pentru fabricarea europeană.
Šekerinska a reamintit că la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar asupra creșterii bugetului pentru apărare, ci și asupra accelerării producției interne.
„Acest mesaj va fi întărit și la summitul de la Ankara: trebuie să producem mai mult și peste tot. Este necesară o creștere a producției europene, dar și a celei în SUA”, a afirmat ea.
Adjunctul secretarului general a precizat că stocurile actuale nu sunt suficiente, în special pentru capabilitățile urgente în Ucraina, precum apărarea aeriană.
„Când am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilități erau disponibile era în stocurile SUA. Recent, am fost în Norvegia, într-o companie care exportă în mare parte către SUA, iar apoi multe state europene achiziționează de acolo. Aceste conexiuni au fost dezvoltate de companiile de armament. Dacă le vom întrerupe, vom deveni mai slabi, nu mai puternici”, a explicat Šekerinska.
Ea a subliniat că pentru creșterea producției este necesar un regim mai eficient, proceduri rapide și standarde clare de interoperabilitate, priorități centrale pentru NATO.
Haddad: Achizițiile externe de echipamente de apărare „nu au sens”
Benjamin Haddad, ministrul pentru Afaceri Europene al Franței, a reiterat importanța „preferinței europene” în achizițiile pentru apărare, considerând că aceasta reprezintă o măsură de bun simț.
El a explicat că, atunci când bugetele pentru apărare creșter, adesea prin reducerea altor cheltuieli, nu este logic să se utilizeze fonduri pentru susținerea industriei din afara Europei, precum o fabrică din Kentucky, SUA. „Este lipsit de sens”, a afirmat Haddad.
Ministrul francez a subliniat controlul asupra utilizării, exportului și transferului tehnologic asociat armamentului.
„Când se achiziționează o armă din altă regiune, aceasta vine cu condiții. Există clauze, adesea în detaliu, referitoare la modul și condițiile de utilizare. Toate acestea sunt esențiale”, a adăugat Haddad.
Haddad: UE trebuie să prioriteze propriile obiective, nu să se lase impresionată de discursurile SUA
Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Afaceri Europene, a interpretat diferit discursul lui Marco Rubio, criticând faptul că patru europeni de pe un panel trebuiau să răspundă abia a doua zi.
„Nu trebuie să ne simțim ușurați sau șocați de un discurs sau altul. Cea mai proastă lecție ar fi să ne agățăm de câteva cuvinte frumoase și să amânăm deciziile”, a afirmat Haddad.
El a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe propriile priorități, precum reînarmarea și sporirea competitivității.
„Aceasta este, pe termen lung, cea mai eficientă cale de a reconfigura și, poate, de a salva relația transatlantică: o relație mai echilibrată și mai matură, cu doi piloni egali, în loc să ne bazăm pe aprobarea americană sau pe discursurile despre noi ale SUA”, a adăugat Haddad.
Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem coopera cu SUA
Kallas a menționat că mesajele lui Rubio au fost adresate atât Europei, cât și publicului american.
„De fiecare dată când aud critici la adresa Europei – care devin frecvente – mă gândesc la alternative și la valorile pe care le reprezentăm, precum și la avantajele pe care le-am primit din partea Europei”, a explicat ea.
Totodată, Kallas a spus că a identificat anumite aspecte încurajatoare în discursul lui Rubio.
„Mesajul pe care l-am primit e că America și Europa sunt strâns legate, au fost în trecut și vor rămâne în viitor. Este important. Este clar că nu suntem de acord pe toate problemele și că acest lucru va continua, dar putem construi pe această fundație”.
„Contrar opiniei unora, Europa, chiar și în perioade de fragilitate, nu se confruntă cu dispariția civilizației”, afirmă Kallas
La ultima zi a Conferinței de Securitate de la München, Kaja Kallas a luat cuvântul pe scena principală.
În replică la discursul senatorului american Marco Rubio de ieri, Kallas a afirmat că „Europa nu se află în pericol de dispariție a civilizației” și că numeroase țări, inclusiv din afara continentului european, „doresc în continuare să adere la comunitatea noastră”, menționând Canada.
Kallas a accentuat faptul că Rusia reprezintă o provocare semnificativă.
„Aceasta începe în Ucraina, însă scopul final al Rusiei nu este limitat doar la Donbas”, a explicat ea, menționând încercările repetate de destabilizare a statelor membre ale UE.
„Să fim realiști: Rusia nu este o superputere. După mai bine de un deceniu de conflict, inclusiv patru ani de război extins în Ucraina, Rusia a reușit abia să avanseze dincolo de liniile din 2014. Costul: aproximativ 1,2 milioane de victime. Astăzi, Rusia este profund afectată, economia sa colapsează, este izolată de piețele energetice europene, iar cetățenii săi părăsesc țara. Cea mai mare amenințare actuală este faptul că, obținând mai mult în negocieri decât pe câmpul de luptă, Rusia devine o forță mai periculoasă”, a spus Kallas.
