Au provocat teroare în Centrul Vechi, s-au dat în carusel la Târgul de Crăciun și au părăsit arena învinși după ce echipa lor a condus cu 3-1. Feyenoord a oferit un spectacol total în București, pe străzi și pe stadion, într-o deplasare care a combinat berea, focul, scandările și un meci nebun, întors dramatic de FCSB în ultimele secunde.
Dacă mai era nevoie de dovadă că dezordinea din fotbal nu ține de pașaport, suporteri ai lui Feyenoord Rotterdam au venit la București și au demonstrat că se poate și mai rău. Mai mult haos decât orice galerie românească aflată în deplasare, mai mult scandal decât la un derby intern și suficient zgomot pentru a mai reduce, poate definitiv, stereotipurile comentatorilor sportivi care ne explică mereu că „fanii români nu sunt civilizați”. Se pare că nici suporterii din Vest nu vin cu manual de bune maniere. Sau, pur și simplu, așa arată cultura fotbalului autentic, fără poleială.
Centrul Vechi, ocupat de suporteri Feyenoord
Peste 4.000 de fani olandezi au invadat Centrul Vechi încă de dimineață. Pub-urile, berăriile și terasele au fost luate cu asalt, iar zona a devenit, pentru câteva ore, un mini-Rotterdam. Steaguri uriașe, eșarfe roșu-alb-negre, fum, cântece nonstop și celebra scandare „Hand in Hand, Kameraden”, cântată până la epuizare.
Atmosfera a fost constant fierbinte, iar pe măsură ce sărbătorile se apropiau, a devenit tot mai dificil de controlat. Sticle sparte, doze aruncate, resturi împrăștiate pe bulevarde, pe unde a trecut coloana de suporteri olandezi, asfaltul a rămas ca după o petrecere care n-a mai știut când s-a terminat.
Cine sunt De Noordzijde Rotterdam
De Noordzijde Rotterdam este una dintre cele mai radicale și vocale facțiuni ultras ale suporteriilor lui Feyenoord, numele provenind de la Tribuna de Nord a stadionului De Kuip, locul tradițional al nucleului dur al galeriei. Gruparea nu este oficială, dar reprezintă segmentul radical al fanilor din Rotterdam, cunoscută în Europa pentru coregrafii impresionante, prezențe masive în deplasări și o reputație controversată. Membrii De Noordzijde sunt recunoscuți pentru atașamentul extrem față de club și pentru faptul că transforme fiecare meci în deplasare într-un eveniment intens, care depășește fotbalul și se mută frequent pe străzile orașelor gazdă.
În zona Piazza di Spagna, mai mulți suporteri olandezi au fost implicați în incidente cu forțele de ordine și au provocat distrugeri, cel mai celebru fiind vandalizarea Fântânii Barcaccia, un monument istoric din secolul al XVII-lea. Evenimentul a atras reacții dure din partea autorităților italiene, sancțiuni financiare și condamnări publice, devenind un reper negativ în discuțiile despre violența în deplasările ultras.
Reputația dură a ultrasilor Feyenoord nu se limitează la zgomote și vandalism. De-a lungul anilor, suporteri radicali, inclusiv De Noordzijde, au fost implicați în altercații fizice în deplasări europene. Cel mai cunoscut incident rămâne cel din Roma, 2015, când, pe lângă distrugerile din zona Piazza di Spagna, au avut loc confruntări directe cu forțele de ordine, intervenții în forță, rețineri și expulzări. Astfel de incidente au fost raportate și în deplasări la Marsilia, Glasgow sau Germania, ceea ce explică poziționarea acestor meciuri ca fiind cu risc ridicat de autorități.
Foc mic, mesaj mare. Rivalitatea cu Ajax, exportată la București
Rivalitățile istorice din Olanda au ieșit și la iveală în București. Suporterii din Rotterdam au transmis un mesaj simbolic, dar clar pentru cunoscători, aprinzând o copertină a unui local numit, întâmplător, „Amsterdam”. Gestul a fost rapid stins de jandarmi, dar semnificația a fost clară. Feyenoord și Ajax sunt în una dintre cele mai vechi și mai intense rivalități din fotbalul european, o confruntare care depășește sportul, atingând orgoliile orașelor: Rotterdam, port muncitoresc și dur, versus Amsterdam, capitală cosmopolită și bogată. Pentru ultrași, orice referință la Ajax reprezintă un insult emoțional, iar incendierea din Centrul Vechi a fost un mesaj identitar, mai degrabă decât un act de vandalism.
Autoritățile au reacționat prompt și ferm. Sute de jandarmi au fost mobilizați în zonă, au distribuit pliante cu reguli stricte, au format cordoane și au transmis, într-un ton clar, că Bucureștiul nu este scena pentru conflicte din Eredivisie. Menținerea ordinii publice a fost dificilă, iar avertismentul a fost clar: toleranță zero pentru eventuale excese. Mesajul olandezilor fusese deja transmis, iar răspunsul autorităților române a fost pe măsură — ferm, vizibil și fără interpretări.
Târgul de Crăciun, o experiență ultras la nivel superior
Pentru a completa experiența turistică, suporteri ai lui Feyenoord au vizitat și obiectivele de sezon. O oprire la Târgul de Crăciun, unde au demonstrat că spiritul de galerie nu exclude copilăria și distracțiile specifice sărbătorilor. S-au urcat în carusel și s-au dat pe călușei, cu vin fiert într-o mână și bere în cealaltă, creând un scenariu ce combina tradiția sărbătorilor cu energia de galerie. Probabil prima dată când un colind s-a intersectat cu scandări de stadion, râsete și refrene cântate cu entuziasm.
Chiar dacă erau vizibil amețiți de alcool după mai multe ture în carusel, nimeni nu a avut probleme, nimeni nu s-a clătinat sau nu s-a simțit rău. Un indicator al experienței suporteriilor veniți de la Rotterdam: oameni obișnuiți cu senzații tari, cu deplasări haotice, nopți albe și adrenalina maximă. Dacă mai existau îndoieli că suporteri olandezi știu să se distreze fără limite, acestea au fost spulberate când caruselul s-a rotit pe ritm de scandări, scena fiind mai degrabă un preambul pentru deplasările lor obișnuite decât o excursie festivă.
Corteo către Arena Națională: traficul, victima colaterală
Seara, mii de suporteri ai lui Feyenoord au plecat în cortegiu organizat din Piața Universității spre Arena Națională, transformând traseul într-un marș urban. Coloana ultrafidelilor s-a întins pe sute de metri, blocând bulevarde întregi și generând haos în trafic. Mașinile s-au deplasat încet, transportul în comun a fost perturbat, iar șoferii au fost neputincioși în fața acestei deplasări europene cu caracter old-school.
Străzile pe unde a trecut coloana au rămas pline de resturi, sticle și cioburi, semn clar că deplasarea nu a fost doar o simplă trecere, ci și un moment de petrecere intensă. Un aspect care a ridicat întrebări: de unde aveau ultrașii olandezi provizii inepuizabile de alcool, în condițiile în care la meciurile românești vânzarea de băuturi alcoolice este strict interzisă? O enigmă de urmărit, mai ales că paharele și sticlele păreau să apară magic în mâinile supporterilor rotterdameni.
Bucureștiul devenise, pentru câteva ore, scena unei deplasări „ca la carte”: zgomot, culoare, blocaje, nervi și bere din belșug. Traficul a suferit, orașul a fost decorul, iar paradele ultrașilor olandezi au demonstrat că, atunci când suporteri adevărați vin în număr mare, regulile locale devin flexibile.
Cu cine să se confrunte? Adversarul nu era pe străzi
În realitate, suporteri olandezi nu au avut cu cine să se dispute în București. Galeria FCSB, prezentă mai mult simbolic, este recunoscută ca fiind una dintre cele mai liniștite și disciplinate din fotbalul românesc. Nu caută confruntări stradale, nu provoacă și preferă, în general, să-și consume energia în tribune — și acolo, de cele mai multe ori, cu moderație.
Recunoscuți pentru comportament exemplar și calm, fanii FCSB nu sunt tipul de suporteri care să provoace incidente, preferând să rămână pasivi. Cele mai frecvente fapte sunt simbolice: un steag agățat invers sau mobilizare pentru protejarea intereselor clubului. În rest, ordine și fair-play.
În aceste condiții, deplasarea suporterilor Feyenoord s-a desfășurat într-un oraș fără opoziție reală din partea galeriei gazdă. Nu pentru că olandezii n-ar fi fost pregătiți pentru confruntare, ci pentru că nu au avut pe cine. Bucureștiul le-a oferit decor, băuturi și spațiu pentru manifestare, dar nu și un adversar pe măsura renumeului lor.
Galerie numerosă, fotbal intens
Pe stadion, Feyenoord a beneficiat de toate condițiile necesare: 4.274 de bilete vândute, o galerie extrem de vocală și senzația că meciul era sub control. Entuziasmul olandezilor a fost maxim în momentul în care echipa lor a condus cu 3-1, iar tribuna batavă se pregătea pentru o seară de victorie, cântece și distracție continuă.
Însă fotbalul a avut alte planuri: FCSB a organizat o revenire spectaculoasă, aproape incredibilă, iar partida a devenit un carusel emoțional. Goluri continue, presiune, nervi, speranțe reînviate și, în cele din urmă, golul decisiv în ultimul minut: 4-3 pentru FCSB. O întorsătură dramatică de scor a lăsat Arena Națională în extaz și pe suporteri olandezi tăcuți, pentru prima dată în acea seară.
Feyenoord a părăsit Bucureștiul cu vocile răgușite, telefoanele pline de imagini și clipuri, dar și cu amintirea unui meci aproape câștigat, pierdut dramatic. Un final amărui, dar un spectacol fotbalistic pe care puțini îl vor uita prea curând.
Cine a câștigat, de fapt, deplasarea
Proprietarii de localuri din Centrul Vechi se bucură, notele de plată fiind consistente. Berea a curs abundent, atât de mult încât puteai umple vadul secat al Dâmboviței cu ea. Într-o situație dificilă pentru industria ospitalității, fanii din Rotterdam au fost o adevărată mană cerească. Jandarmii își trag răsuflarea după o seară complicată. Bucureștiul adaugă și mai multă mizerie, iar mitul fanului „civilizat din Vest” începe să încercuiască dezmințiri.
Feyenoord a fost prezent, a cântat, a făcut scandal, s-a dat în carusel, a condus cu 3-1 și a fost învinsă. O deplasare europeană completă.
CITEȘTE ȘI: Nu este o greșeală! Cu câți bani s-a vândut o gogoașă la Târgul de Crăciun din Drumul Taberei
NU RATA: Vlad Chiricheș a fost surprins în oraș cu un Ford „șifonat”. În ciuda acestui lucru, la FCSB are un salariu considerabil!
