Ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjártó alături de omologul său rus Serghei Lavrov, FOTO: Russian Foreign Ministry Press Service / AP / Profimedia
Ungaria ar suferi consecințe majore dacă ar fi izolată de furnizarea de energie din Rusia, a declarat miercuri ministrul de externe al țării, aflat într-o nouă vizită la Moscova, reafirmând că țara nu va accepta „presiuni externe” asupra deciziilor legate de aprovizionarea energetică, conform agenției Reuters.
Peter Szijjártó a participat la forumul Russian Energy Week, în timp ce miniștrii apărării din NATO se întâlneau la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul militar pentru Ucraina – o coincidență evidențiată de Reuters ca fiind relevantă pentru diferențele de poziție dintre Budapesta și majoritatea celorlalte state membre ale Alianței în privința relațiilor cu Moscova.
Spre deosebire de alte state europene precum Germania și Italia, Ungaria nu a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să își reducă dependența față de importurile energetice din Rusia, fapt care a atras critici din partea mai multor aliați din Uniunea Europeană și NATO.
Leadershiop-ul ungar a declarat miercuri jurnaliștilor de la Moscova că interesul național este prioritar pentru Budapesta în privința securității energetice.
„Rusia nu ne-a dezamăgit niciodată. Livrările au fost întotdeauna eficiente… Contractele au fost respectate întotdeauna. Iar întrebarea mea este: de ce am trebui să întrerupem această relație?”, a afirmat șeful diplomației ungare.
De asemenea, agenția rusă de știri Interfax a citat oficialul afirmând că Rusia a furnizat Ungariei aproximativ 3,6 milioane de tone metrice de țiței până acum în acest an și intenționează să exporte între 5 și 5,5 milioane de tone în 2025, adică aproximativ 100.000 de barili pe zi, și să mențină acest nivel și în 2026.
El a menționat că Ungaria intenționează să păstreze același volum și în anul următor.
Profundarea divergențelor dintre Ungaria și Bruxelles pe tema energiei rusești
Ungaria s-a oposit planurilor Comisiei Europene de a elimina complet importurile de gaze naturale și GNL din Rusia până în 2027, accentuând diferențele în relația cu Bruxelles-ul în privința cooperării cu Moscova.
În 2021, Ungaria a semnat un contract de 15 ani pentru cumpărarea anuală a 4,5 miliarde de metri cubi de gaz și a crescut importurile de la Gazprom anul trecut, ajungând la circa 7,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc, transportați prin conducta TurkStream.
Țara importă, de asemenea, cea mai mare parte a țițeiului din Rusia prin conducta Druzhba, care traversează Belarus și Ucraina până în Ungaria și Slovacia. Operatorul croat de conducte JANAF transportă, de asemenea, țiței către rafinăriile grupului energetic maghiar MOL.
„Bruxelles-ul încearcă să ne determine să renunțăm la una dintre cele două conducte, invocând diversificarea”, a acuzat Szijjártó la Moscova.
„Cum poți considera mai sigur să ai o singură conductă în loc de două? Este o abordare irațională”, a afirmat oficialul ungur.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luna trecută că va îndemna Ungaria să înceteze importurile de petrol rusesc, în cadrul presiunilor asupra aliaților NATO pentru a întrerupe legăturile energetice cu Moscova cauzate de conflictul din Ucraina.
Premierul ungar Viktor Orbán a respins această solicitare, afirmând că renunțarea la energia rusească ar reprezenta un dezastru pentru economia Ungariei.
