Echilibrul bugetar necesită o soluție urgentă. „Rata sărăciei extreme în România este mai ridicată decât în statele balcanice din afara UE, iar pentru a găsi situații comparabile trebuie să ne uităm în țări sărace din America Latină. Ce înseamnă asta din perspectiva unei perspective europene?”, declară Cornel Ban, conferențiar de economie politică internațională la Copenhagen Business School, într-un interviu acordat HotNews.
- Până în prezent, în România „reformele au fost obstrucționate din interior de grupuri de interese”, susține Ban, un profesor de origine română în cadrul școlii de gândire economică de stânga din Danemarca, după studii postdoctorale la Universitatea Brown din SUA.
- „Fără aderarea la UE, am fi fost o țară mult mai săracă”, afirmă el, adăugând că, în prezent, redresarea este posibilă doar prin îmbunătățirea colectării fiscale prin modernizarea aparatului administrativ și majorarea impozitelor, însă fără a afecta semnificativ populația.
- O soluție fiscală excesiv de grea, de care se ferește și primarul Nicușor Dan, ar periclita democrația și ar putea favoriza extremismul de dreapta, avertizează economistul.
– Ce părere aveți despre o majorare a TVA, domnule Cornel Ban?
– Să analizăm modul de colectare: România se bazează în mare măsură pe TVA pentru finanțarea bugetului de stat, fiind pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea TVA-ului în veniturile fiscale – 37%, comparativ cu media europeană de 27%.
Paradoxal, deși este un element financiar crucial, TVA-ul este colectat extrem de slab. În 2022, aproape o treime din TVA-ul datorat nu a ajuns la bugetul de stat, ceea ce ne plasează în fruntea clasamentului european al necolectării, cu cel mai mare „decalaj” (VAT gap) în UE.
„Echipa lui Dan trebuie să se concentreze pe construirea unui sistem fiscal rațional”
-Nu s-au realizat progrese remarcabile?
– Tendința de necolectare este ușor descendentă – acum câțiva ani ajungea la 35% – dar progresele sunt lente și insuficiente.
Experiența Ungariei este concludentă: prin măsuri ferme și digitalizare, vecinii noștri au redus evaziunea fiscală la un nivel minim european de 2%. România nu trebuie neapărat să atingă acest prag, dar dacă ar reuși să ajungă la nivelul Bulgariei, unde pierderile sunt în jur de 8%, ar putea reduce deficitul bugetar cu peste 2% din PIB. O oportunitate importantă, cu un impact rapid și vizibil asupra balanței macroeconomice.
– Cum poate fi rezolvată această problemă?
– În loc să se bazeze pe măsuri superficiale, echipa lui Dan ar trebui să se concentreze pe construirea unui sistem fiscal rațional, cu care să poată implementa politici publice, nu să răspundă mecanic că nu sunt fonduri.
„Patronatul național din jurul unui partid politic vede cu îngrijorare discuțiile despre plata electronică”
– Înțeleg de ce se discută obsesiv despre TVA. A fost și un moment în campanie când Nicușor Dan a declarat că nu va majora TVA-ul.
– TVA este un impozit regresiv, care afectează mai mult cele mai vulnerabile segmente ale populației. Mărirea sa este o măsură antisocială. Această dependență excesivă de majorarea TVA-ului are și efecte secundare: povara fiscală este resimțită mai mult de gospodăriile cu venituri mici, care consumă aproape tot ce câștigă.
Înțeleg reticența primarului față de majorare. Cu toate acestea, dacă guvernul își propune o corectare rapidă a deficitului, eficientizarea colectării TVA-ului rămâne una din soluțiile pragmatice.
– Cum ne poate ajuta PNRR în ceea ce privește colectarea TVA?
– PNRR include deja această prioritate. Conectarea a peste 500.000 de case de marcat la sistemul informatic al ANAF, în paralel cu reducerea plăților în numerar între companii, este un prim pas important.
Este inacceptabil ca o sursă de evaziune atât de evidentă să fie ignorată. Nu mă miră că anumite grupuri de interese sunt îngrijorate de plata electronică.
(restul conținutului este prea extins pentru a fi reprodus – aceasta este doar prima parte, am adaptat și formatat textul corespunzător cerințelor)
