Recent, Comisia Europeană a anunțat intenția de a crea o Uniune unică pentru Economii și Investiții (SIU). Aceasta urmărește o gestionare mai eficientă a procesului de economisire-investiție, direcționându-l către activități mai productive.
Investițiile în întreprinderile din Uniunea Europeană, prin instrumente financiare sau finanțare de risc, ar putea stimula crearea de companii inovatoare.
Articolul analizează problemele care împiedică potențialul de creștere economică al UE. Dezvoltarea economică depinde de idei inovatoare pentru produse solicitate pe piață. Pentru o producție la scară, este nevoie de capital suplimentar, obținut, de obicei, pe piețele financiare.
Problema centrală este fragmentarea pieței de capital din UE. Companiile, indiferent de dimensiune, se confruntă cu condiții de finanțare diferite de la o stare membră la alta. O singură firmă ar avea costuri diferite dacă ar obține împrumuturi bancare în state diferite din UE.
Crearea unei Uniuni a piețelor de capital, o inițiativă complexă, ar trebui să încerce să atenueze aceste diferențe.
UE recunoaște o productivitate mai mică și o creștere economică lentă
În ciuda optimismului inițial, articolul recunoaște scăderea competitivității economiei UE față de concurenții săi. Aceasta se datorează, parțial, unei intermedieri financiare ineficiente, reflectându-se într-o productivitate scăzută și o creștere economică subțire.
Un mediu de afaceri nefavorabil în UE, cu reglementări uneori excesive, poate limita dezvoltarea. Taxarea ridicată și sistemele sociale generoase pot afecta oferta de muncă, în contextul unor legislații complexe.
Obiectivele privind reducerea emisiilor de carbon nu generează automat valoare adăugată
Implementarea obiectivelor de zero emisii nete de carbon până în 2050 necesită investiții substanțiale, dar acestea nu garantează automat o creștere a valorii adăugate. Închiderea companiilor care nu respectă aceste cerințe ar putea duce la un deficit de producție în UE.
Se estimează că economia UE are nevoie de investiții suplimentare între 750 și 800 de miliarde de euro anual până în 2030. Cheltuielile militare, totuși, nu sunt incluse în această estimare și agravează deficitul.
Starea finanțelor publice în multe state membre este deficitară
În multe state, finanțele publice prezintă preocupări semnificative, ceea ce determină Comisia Europeană să caute soluții și în sectorul privat. Atragerea de fonduri din economiile populației este o strategie pertinentă în acest sens.
Economiile populației UE, estimate la aproximativ 10 trilioane de euro, pot fi redirecționate către instrumente financiare care ar putea genera fluxuri de capital de aproximativ 350 de miliarde de euro anual.
Acest lucru ar avea beneficii atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi, reducând costurile intermedierii financiare.
O problemă majoră este că economiile populației sunt, de obicei, plasate în depozite bancare, cu un randament scăzut, în loc de alte instrumente mai rentabile.
Depozitele bancare sunt, de obicei, garantate de stat, reducând astfel riscul. În schimb, piața de capital, nu oferă la fel de multă siguranță.
Stimularea investițiilor private poate influența impozitarea persoanelor fizice
Încurajarea unor forme mai diversificate de investiții poate necesita modificări la nivel național în impozitarea veniturilor persoanelor fizice.
De asemenea, nu există dovezi clare că stimulentele fiscale pentru investiții non-bancare generează un impact semnificativ.
Comisia Europeană trebuie să ia în considerare și interesele investitorilor instituționali, cărora le lipsesc instrumentele de capital propriu în portofolii.
Impactul retragerii fondurilor din bănci
Strategia de finanțare directă ar putea retrage resurse semnificative de la bănci. Pentru fiecare 100 de euro în depozite, băncile acordă în medie peste 90 de euro în împrumuturi. O retragere de 8 trilioane de euro ar afecta în mod substanțial sistemul bancar și ar necesita ajustări la nivelul portofoliilor.
În consecință, ratele dobânzii la împrumuturi ar putea crește pentru afacerile mai mici, în timp ce randamentul pentru investitorii privați ar putea crește, dar cu un grad mai ridicat de risc.
O supraveghere eficientă, adaptată la specificul fiecărei piețe, este o necesitate.
Finanțarea prin capitaluri proprii și fonduri de capital de risc pentru întreprinderi tinere rămân necesare. Cu toate acestea, programele de sprijin au înregistrat înregistrat, în general, în istorie rezultate negative datorită faptului că multe afaceri sprijinite nu supraviețuiesc.
Politicile monetare neconvenționale nu au dus la creșterea productivității, deci problema se află probabil într-un mediu general de afaceri inadecvat.
