USR solicită partidelor parlamentare să adopte luni în Senat un proiect legislativ care revizuiește modul de stabilire a diurnelor pentru magistrați. Opțiunea are implicații importante: fonduri, influență și gestionarea funcțiilor cheie din sistemul de justiție.
Inițiativa legislativă, depusă în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, propune modificarea OUG 27/2006. În esență, diurna nu va mai fi calculată ca procent din salariu, ci va fi stabilită ca valoare fixă, similar cu cea pentru funcționarii publici.
În prezent, sistemul este simplu, dar cu efecte majore: magistrații primesc 2% din indemnizația brută pentru fiecare zi de delegare sau detașare. La nivel înțelegere teoretică, suma pare mică. În practică, suma poate ajunge aproape de 40% din salariul lunar.
„Să punem problema în context. 2% din salariul lunar pe zi, înseamnă, de fapt, 40% pe lună”, explică deputatul Alin Stoica.
„Stimulent și constrângere” în sistem
USR consideră că această metodă de plată nu reprezintă doar un beneficiu financiar, ci servește și ca un mecanism de control în interiorul sistemului.
Potrivit lui Stoica, diurna ridicată stimulează magistrații să accepte delegări și detașări, adesea în poziții importante. În același timp, pierderea acestor avantaje descurajează revenirea pe posturile de bază.
Deputatul descrie funcționarea sistemului în termeni figurativi: un „muncă” pentru atragerea și un „băț” pentru menținerea dependenței.
De asemenea, afirma că acest mecanism influențează modul în care sunt ocupate pozițiile de conducere. Mai mult de jumătate dintre magistrații în funcții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs, susține el.
Controversă privind echitatea
Un alt motiv adus în discuție de USR vizează diferențele dintre magistrați.
Ceilalți magistrați care beneficiază de delegări și detașări câștigă semnificativ mai mult decât colegii cu aceleași atribuții, dar fără acces la aceste funcții. Conform inițiatorilor, diferența poate ajunge la circa 40% din venit.
Stoica afirmă că acest dezechilibru influencează motivația în cadrul sistemului și determină o ierarhie informală, bazată nu pe performanță, ci pe accesul la anumite poziții sau cercuri de influență.
Deputatul vorbește și despre un fenomen pe care îl numește „delegatocrație”, sugerând că acest mecanism a început să influențeze chiar și actul de justiție.
Aspecte concrete ale modificărilor
Proiectul propune o metodă simplificată: diurna va fi o sumă fixă, similară sau apropiată de cea acordată funcționarilor publici. Astfel, se elimină variațiile mari cauzate de diferențele salariale ale magistraților.
Susținătorii proiectului afirmă că această schimbare ar elimina stimulentele financiare care, în opinia lor, distorsionează sistemul. Criticii pot susține însă că beneficiile financiare sunt necesare pentru a compensa disconfortul delegărilor și pentru buna funcționare a instituțiilor.
Proiectul urmează să fie discutat luni în Senat, instituție decizională în această privință. Votul va indica dacă există voință politică pentru reformarea unui mecanism utilizat de mulți ani, cu implicații directe asupra funcționării justiției din România.
AUTORUL RECOMANDĂ
Controversele dintre PSD și USR legate de trotinetă continuă. După ce a devenit subiect de glume pentru utilizarea unei trotinetă medicinale în Parlament, senatorul Zamfir critică politizarea „simbolului copilăriei”.
Fritz acuză PSD că a orchestrat conflictul din Parlament referitor la pachetul social, iar el susține că USR face parte din compromisurile înregistrate în buget.
