Un singur clic îi separă astăzi pe studenți de documente generate complet. Eseuri, referate sau răspunsuri la examene, toate pot fi realizate rapid cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Întrebarea nu mai este dacă studenții utilizează aceste instrumente, ci cum le integrează: ca suport pentru învățare sau ca scurtătură ce înlocuiește efortul personal.
Sursa fotografie: Envato
Pentru a înțelege modul în care Inteligența Artificială a pătruns în mediul universitar, Gândul a realizat o analiză detaliată pe această temă. Am vizitat Școala Națională de Studii Politice și Administrative, unde am dialogat atât cu studenții, cât și cu decanul universitar, Alina Bârgăoanu. În același timp, am analizat și impactul psihologic al utilizării Inteligenței Artificiale asupra modului de gândire al studenților, în urma unei discuții cu Keren Rosner.
Efecte psihologice: gândire rapidă, în detrimentul reflecției profunde
Keren Rosner, psiholog, a explicat că utilizarea frecventă a Inteligenței Artificiale influențează direct stilul de gândire al studenților. Potrivit acesteia, gândirea profundă este înlocuită de o abordare axată pe soluții rapide și informații instantanee.
„Gândirea profundă este substituită de o abordare orientată spre rezolvarea rapidă a problemelor, bazată pe informații imediate, iar interesul pentru o înțelegere profundă dispare, fiind înlocuit de o metode de rezolvare superficială. Este un mod de gândire mai simplificat, însă poate reprezenta un pericol sau un beneficiu, în funcție de utilizator și cunoștințele acumulate,” a precizat Keren Rosner.
Psihologul atrage atenția că performanța reală a studentului devine dificil de evaluat. Deși unii pot dispun de numeroase informații și pot părea performanți, acest lucru nu garantează o înțelegere profundă a subiectului.
Sursa fotografie: Envato
„Din ce în ce mai dificil să diferi între un text creat de un student și unul generat de AI”
La SNSPA, decanul universitar afirmă că identificarea tekstelor generate de inteligența artificială a devenit tot mai complicată. Fenomenul depășește relația profesor-student și implică o transformare largă, în care delimitarea între conținutul uman și cel artificial se estompează.
„Este din ce în ce mai dificil să distingem între un text realizat de o persoană și unul generat cu ajutorul ChatGPT. (…) Pentru a face această diferență, profesorii trebuie să devină mult mai specializați pe subiectele discutate. Pentru aceasta, efortul depus de cadrele didactice trebuie să fie mult mai mare, iar cunoașterea bibliografiei să fie mai amplă.”
Studenții admit că utilizează frecvent AI pentru redactarea lucrărilor și pentru verificarea și corectarea eventualelor greșeli în texte.
„Folosec ChatGPT pentru a găsi surse academice și le accesez mai ușor decât dacă le-aș căuta manual. De asemenea, mă ajută să elimin greșelile,” a afirmat o studentă.
Rezultatul este clar: Inteligența Artificială a devenit o prezență constantă în universități, modificând atât metodele de învățare ale studenților, cât și modul în care profesorii evaluează performanța academică. În lipsa unor reglementări precise, delimitarea între suport educațional și înlocuirea efortului personal devine tot mai fragilă. AI-ul nu elimină procesul de învățare, ci îl adaptează, iar universitatea se confruntă cu o provocare legată de educație și de responsabilitatea individuală a studenților.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- De ce elevii nu mai citesc? Un fost ministru al Educației și directorul Bibliotecii Naționale analizează declinul lecturii, iar tinerii admit: „Preferăm TikTok”
