Valul suveranist cuprinde Capitala: Anca Alexandrescu devine lider-cheie cu 128.000 de voturi și urcă de pe locul 5 pe locul 2 în doar un an și jumătate

În ultimii doi ani, românii au asistat la ascensiunea celui mai influent val suveranist din ultimii ani. Un curent care a surprins partidele tradiționale, a modificat discursul public, a mobilizat zeci de mii de cetățeni în stradă și a impus în prim-plan personalități complet neașteptate. De această dată, suveraniștii au atacat cel mai important centru de influență „pro-european” al țării – Bucureștiul. Chiar dacă nu a obținut câștigul electoral, Anca Alexandrescu devine noul lider anti-sistem, posibil să răstoarne echilibrul politic la alegerile viitoare.

Alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025 au confirmat proeminența valului suveranist în creștere rapidă, dar fără a le oferi formațiunilor suveraniste controlul asupra administrației. Povestea acestui val începe cu mult timp înainte de ziua scrutinului.

9 iunie 2024 – Începutul timid: Mihai Enache și cele 3 procente care au aprins scânteia

În vara anului 2024, partidul AUR îl introduce în cursa pentru Primăria Capitalei pe un candidat necunoscut publicului larg: Mihai Enache, un om format în administrația locală, cu funcții tehnice în primăriile de sector.

Rezultatul obținut? Aproximativ 3%. Un scor foarte redus la acea vreme, dar semnificativ, deoarece a reprezentat intrarea oficială a ideii suveraniste în competiția pentru București.

Programul lui Enache părea desprins dintr-un manual despre „Bucureștiul ideal”: construcție de spital la Casa Radio, muzeu în Moara lui Asan, restaurarea Mănăstirii Văcărești și interzicerea oricărei „propagande care dăunează dezvoltării copiilor”. Un discurs care, deși nu a câștigat voturi atunci, a creat o bază emoțională pentru un electorat în căutarea unei alternative anti-sistem.

Noiembrie 2024 – Explozia: Călin Georgescu intră în turul al doilea și șochează opinia publică

Adevărata schimbare vine în toamna anului 2024, la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Pe scena politică apare Călin Georgescu, un intelectual discret, necunoscut publicului larg. Fără afiliere politică, fără structuri de partid și fără o campanie clasică. Însă, reușește să avanseze în turul al doilea, obținând rezultate surprinzătoare față de așteptările PSD și PNL.

Georgescu a câștigat atenția prin discursurile sale patriotice, uneori exagerate. A fost, de asemenea, acuzat că este un susținător al lui Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. În 2022, a promovat apologia criminalilor de război, numindu-i „eroi” pe legendarul lider legionar și pe autorul Holocaustului din România. În același timp, îl considera pe Vladimir Putin „un lider important, printre puținii de variată credibilitate internatională”.

Aceste declarații și acțiuni au generat o criză politică fără precedent, determinând Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale. Acest moment a zguduit pe scena politică și a alimentat și mai mult curentul suveranist.

Mai 2025 – Călin Georgescu este exclus oficial din cursa și George Simion preia inițiativa

Auditul și anchetele nu s-au oprit. La 7 martie 2025, Călin Georgescu a fost oficial exclus din competiția pentru președinție, fiind suspendat din cauza unor dosare penale. Această decizie a declanșat o mutare politică spectaculoasă.

Rezultatul s-a dovedit remarcabil. În primul tur, George Simion a obținut 40,96% din voturi, în timp ce Nicușor Dan s-a plasat pe locul al doilea, cu doar 20,99%. În turul al doilea, după o mobilizare largă, Nicușor Dan a câștigat președinția cu un scor de 53,6%, învingându-l pe Simion, care a acumulat 46,4%.