Industria de armament reflectă puterea și influența globală, marcată de tensiunile geopolitice. Conform Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm (SIPRI), „industria de armament” include un vast ecosistem de servicii militare, de la tehnologia informației la inteligență și suport operațional, care susțin mecanismele de apărare ale statelor.
Un grup de experți economici ai Băncii Naționale a României, coordonat de Daniel Dăianu, a analizat evoluția globală a acestei industrii între 2002 și prezent, bazându-se pe datele SIPRI, rezultatele fiind publicate în EuroMonitor. Care sunt concluziile?
Reorganizarea pieței
Statele Unite au deținut dominația pe piața de armament, cu o cotă care a fluctuat între aproape 70% la începutul anilor 2000 și puțin peste 50% în prezent. Anul 2015 a marcat un punct de inflexiune: China a intrat puternic în clasamentul mondial, având 7 companii în primele 25 după venituri. Această ascensiune a Chinei nu doar a crescut cifra de afaceri globală, ci și a reconfigurat raportul de forțe: Statele Unite rămân lideri, dar nu mai sunt singure.
În acest context, piața globală de armament se schimbă continuu, odată cu modificările conflictelor și intereselor strategice.
Cele mai mari 100 de companii din industria de armament la nivel mondial au generat venituri de 632 de miliarde de dolari în 2023, înregistrând o creștere de 2,8% față de anul anterior, conform analizei citate.
Analiza datelor SIPRI privind veniturile totale din vânzările de arme ale primelor 100 de companii producătoare de armament și furnizoare de servicii militare din lume pentru perioada 2002-2023 (exprimate în prețuri constante 2023) evidențiază trei etape distincte de dezvoltare.
Prima etapă (2002-2010) a demonstrat o expansiune constantă, veniturile crescând de la 331,2 miliarde dolari la 528,1 miliarde dolari, probabil stimulată de conflictele din Irak și Afganistan și de programele de modernizare.
Această tendință ascendentă s-a inversat în perioada 2011-2014, când industria a înregistrat o contracție până la 452,1 miliarde dolari, probabil ca rezultat al crizei financiare și al reducerilor bugetare în domeniul apărării.
A treia etapă (2015-2023) marchează revenirea, cu o creștere semnificativă de 17,7% în 2015, urmată de o stabilizare la un nivel de aproximativ 630 de miliarde de dolari, reflectând intensificarea tensiunilor geopolitice și accelerarea modernizării militare globale.
Poziția României în industria de armament
România, deși nu figurează printre giganții mondiali, are o prezență distinctă în industrie. Sectorul privat este semnificativ mai activ decât cel de stat, acesta fiind fragmentat.
Numărul angajaților din sectorul privat este de trei ori mai mare, iar vânzările firmelor private sunt cu opt ori mai mari decât ale companiilor de stat. Cu toate acestea, o bună parte din activitatea sectorului de stat este susținută de Romarm, companie care, spre sfârșitul perioadei analizate, începe să piardă teren. România devine un actor-cheie la nivel european ca importator de armament.
Datele SIPRI arată că România a fost un importator semnificativ în perioada 2020-2024 din exporturile de armament din două țări europene. România a reprezentat 15% din totalul exporturilor Norvegiei și 18% din exporturile Elveției.
Comerțul mondial cu armament – cine, cui vinde
În perioada 2020-2024, transferurile către Europa au crescut cu 155%, iar cele către America cu 13%. Alte regiuni au înregistrat scăderi (Asia și Oceania cu 21%, Orientul Mijlociu cu 20% și Africa cu 44%). Schimbările reflectă probabil efectele războiului din Ucraina asupra fluxurilor tradiționale de armament și modificările priorităților regionale de securitate.
Cinci mari exportatori – Statele Unite, Franța, Rusia, China și Germania – dețineau 72% din piața mondială în 2020-2024.
Statele Unite și-au consolidat poziția dominantă, furnizând armament către 107 țări. Franța se situează pe locul doi, având o cotă de crestere. Rusia a înregistrat o reducere semnificativă a exporturilor.
Acțiunile de reducere a exporturilor Rusiei au început înainte de 2022, fiind urmate de efectele redirecționării producției spre necesitățile interne și de aplicarea sancțiunilor occidentale. China și Germania au prezentat o stabilitate relativă.
Detalii suplimentare
Datele disponibile indică că SUA au jucat un rol major în furnizarea de rachete de atac terestru cu rază lungă și au livrat sisteme armament către 13 state. Aproape două treimi din transferurile către Ucraina au fost arme second-hand pentru a asigura livrări rapide. Franța a livrat avioane de luptă, artilerie etc. către Ucraina.
Ucraina, India, Qatar, Arabia Saudită și Pakistan au absorbit 35% din importurile globale în perioada 2020-2024.
Ucraina, beneficiind de sprijinul militar occidental, a înregistrat cea mai importantă creștere a importurilor de armament. Furnizorii principali ai Ucrainei au fost Statele Unite, Germania și Polonia, sub forma ajutorului militar.
În 2024, capacitatea de atac la distanță a Ucrainei a fost îmbunătățită prin rachete, avioane provenind din țări europene.Cheltuielile militare au înregistrat cea mai mare creștere anuală după 1988.
