Proiectul legislativ privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților a fost aprobat miercuri de Camera Deputaților. Documentul a suferit modificări semnificative în comisia pentru muncă, stabilind vârsta de pensionare la 65 de ani, începând din anul viitor, renunțând la metoda graduală inițială.
259 de deputați au votat pentru adoptarea proiectului, care impune pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani. 25 s-au abținut, un deputat a votat împotrivă și un altul a refuzat să voteze.
Deși proiectul a primit aviz favorabil marți în dezbaterile comisiilor, miercuri comisia pentru muncă a decis o modificare substantială într-o ședință scurtă, de aproximativ 15 minute.
Membrii comisiei au votat pentru eliminarea trecerii graduale a vârstei de pensionare.
Astfel, în cazul adoptării, de la 1 ianuarie 2026, magistrații se vor pensiona la 65 de ani, fără o perioadă de tranziție până în 2045, spre deosebire de varianta inițială. Legislația actuală permite pensionarea magistraților la orice vârstă, cu condiția de a deține 25 de ani vechime.
Opoziția susține că forma actuală a proiectului ridică probleme de constituționalitate, acuzând că modificarea are ca scop respingerea de către Curtea Constituțională. Anterior, Curtea Constituțională a stabilit că majorarea vârstei de pensionare a magistraților trebuie să fie graduală, nu bruscă.
În plus, comisia a aprobat și un amendament care stabilește că pensiile magistraților vor fi maxim egale cu salariul net din ultima lună de activitate, ignorând alte venituri suplimentare, cum ar fi sporurile sau indemnizațiile pentru concediul neprestat.
Conform acestui amendament, pensiile vor reprezenta 80% din media indemnizațiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 48 de luni. Proiectul inițial prevedea un procent de 65%.
Proiectul poate fi ulterior modificat în timpul dezbaterilor din Senat, care are rolul de a finaliza procesul legislativ.
„Sperăm că în Senat, colegii mai experimentați vor rezolva imperfecțiunile prezente”, a afirmat Adrian Solomon, președintele comisiei pentru muncă de la Camera Deputaților.
Descrierea inițială a proiectului
Proiectul a fost inițiat de liderii coaliției PNL-PSD-UDMR-Minorități la începutul lunii. Scopul principal este de a crește vârsta de pensionare pentru judecători, procurori, magistrați de la CCR și Înalta Curte și personalul juridic de specialitate, începând din anul viitor. De asemenea, proiectul urmărește și reducerea plafonului de calcul pentru pensiile magistraților.
Proiectul a fost depus după ce candidatul coaliției, Crin Antonescu, a solicitat modificarea legii pentru ca magistrații să se pensioneze la 65 de ani, ca și ceilalți cetățeni, argumentând cu blocarea a 230 de milioane de euro în PNRR.
Totodată, proiectul introduce o condiție suplimentară, cerând o vechime minimă de 48 de ani pentru pensionare, în loc de 25, așa cum prevede actuala legislație .
Proiectul a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a argumentat că inițiativa are potențialul de a afecta grav sistemul judiciar, mai ales prin pierderea de expertiză, că nu există solicitări din partea Uniunii Europene în acest sens și că nu există nicio justificare rezonabilă pentru această modificare.
Inițial, proiectul prevedea o creștere graduală a vârstei de pensionare, până în 2045:
Guvernul a renunțat, în martie, la impozitarea progresivă a părții necontributive din pensiile speciale ale magistraților, polițiștilor și militarilor, în conformitate cu decizia Curții Constituționale din decembrie a anului trecut, revenind la cota unică de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul impozabil. Această decizie se reflectă în finanțarea de către statul român a pensiilor în baza contribuțiilor individuale.
În prezent, 230 de milioane de euro din PNRR sunt blocate din cauza lipsei reformei pensiilor speciale.
