Există vești pozitive pentru utilizatorii de centrale de apartament. Până la data de 1 ianuarie 2030, nu există o legislație care să limiteze utilizarea centralelor individuale pe gaz în clădirile rezidențiale noi, solicită Ministerul Dezvoltării într-un document oficial analizat de Profit.ro.
De asemenea, pentru imobilele existente, renovarea energetică și conversia acestora în clădiri cu emisii zero are ca termen limită anul 2050.
Conform sursei oficiale, autoritățile din București au pregătit deja, cu întârziere, adaptarea parțială a legislației românești la o Directivă UE din vara anului 2024, care stabilește că, cel târziu de la 1 ianuarie 2025, statele membre ale Uniunii Europene nu vor mai acorda sprijin financiar pentru instalarea de „cazane autonome alimentate cu combustibili fosili”, adică pentru montarea centralelor de apartament pe gaz.
Un document analizat de Profit.ro arată că autoritățile încurajează delegarea eforturilor pentru a elimina treptat cazanele autonome pe bază de combustibili fosili, iar în prima etapă, din 2025, nu se vor mai oferi stimulente financiare pentru instalarea acestora, cu excepția cazurilor selectate pentru investiții în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ministerul Dezvoltării menționează că nu a derulat și nu derulează în prezent programe de finanțare pentru instalarea centralelor de gaz în apartamente.
a) din 1 ianuarie 2028, pentru imobilele noi aflate în proprietatea entităților publice;
și
b) din 1 ianuarie 2030, pentru toate construcțiile noi.
Până la implementarea acestor reglementări, rezultă că, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru clădirile publice și din 1 ianuarie 2030 pentru toate noile construcții, proiectarea trebuie să respecte cerințele pentru clădirile cu emisii zero, adică cele cu performanță energetică foarte ridicată, care necesită energie aproape zero sau foarte scăzută, și care prezintă zero emisii de dioxid de carbon din combustibili fosili și emisii de gaze cu efect de seră minime sau inexistente în timpul funcționării.
Înainte de aplicarea acestor cerințe, statele membre trebuie să se asigure că toate noile construcții sunt cel puțin clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero, fiind conforme cu cerințele minime de performanță energetică stipulate în articolul 5.
Clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) sunt deja definite în legislația națională conform art. 3, punctul 15, din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, astfel:
„Clădire cu consum de energie aproape egal cu zero, având o performanță energetică foarte ridicată, la care consumul pentru aprovizionarea cu energie este aproape nul sau foarte scăzut, și care se asigură astfel:
a) cel puțin 30% din energie provine din surse regenerabile, după cum urmează:
– cel puțin 10% din surse regenerabile amplasate direct la fațada clădirii;
– cel puțin 20%, din energie generată din surse regenerabile, susținută prin garanții de origine, conform legislației în vigoare;
b) o proporție minimă de energie din surse regenerabile, amplasate la fața tocului sau în apropiere, hotărâtă de Guvern, începând cu anul 2026.”
„Astfel, până la aplicarea articolului 7, alineatul 1, litera b) din Directiva (UE) 2024/1275, adică de la 1 ianuarie 2030, nu există dispoziție legală care să limiteze utilizarea centralelor de apartament pe gaze în noile locuințe rezidențiale”, evidențiază Ministerul.
Proiectarea noilor imobile pentru conformitatea cu cerințele pentru clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) este reglementată prin art. 17 alin. (1) din Legea nr. 372/2005 și devine obligatorie pentru orice construcție autorizată începând cu 31 decembrie 2020.
„În ceea ce privește clădirile existente, renovarea lor energetică și transformarea în clădiri cu emisii zero au ca termen limită anul 2050, conform prevederii din Considerentul 20 al Directivei (UE) 2024/1275”
În prezent, pentru implementarea în legislație a prevederilor din Directiva (UE) 2024/1275, a fost constituită o grupare interinstituțională aprobată prin ordin de ministru, cu termen de transpunere până la 31 mai 2026.
Astfel, Ministerul menționează că informațiile despre „obligația ca clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) să aibă emisii de CO2 aproape nule sau foarte reduse” nu sunt susținute de bază legală și pot genera interpretări eronate, cum că utilizarea centralelor pe gaz în aceste clădiri ar fi interzisă, deși nu există o astfel de reguli explicit stipulate.
FOTO – Imagine ilustrativă
„Standarde nZEB impun proiectarea pentru clădiri noi care să necesite un consum de energie aproape zero sau foarte scăzut, acoperit în proporție de 30% cu surse regenerabile”, menționează ministerul.
Acesta mai afirmă că prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, care stipulează necesitatea realizării unui „studiu de fezabilitate din punct de vedere tehnic, economic și ecologic pentru utilizarea sistemelor alternative de înaltă eficiență, dacă acestea există”, nu impun obligativitatea utilizării acestor sisteme.
„Alegerea sistemelor alternative se face, dacă există, doar în urma unui studiu de fezabilitate care să justifice oportunitatea din punct de vedere tehnic, economic și ecologic”
De asemenea, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că informația privind interzicerea centralelor de apartament de către Uniunea Europeană este falsă, menționând că nu există decizii europene în această direcție.
Recomandări suplimentare:
Ce temperatură trebuie setată pe centrală în 2026, în funcție de încăpere. Regula celor 19°C nu mai asigură economii și confort
Ce reprezintă taxa de cogenerare și impactul asupra facturilor de energie în 2026
Calculare – Costul lunar pentru încălzirea unui apartament cu centrală pe gaz la 21°C
