Vicepremierul Dragoș Anastasiu a precizat că reducerile de venituri vizează, în principal, personalul operațional, nu funcțiile de conducere de rang înalt.
„Și dumneavoastră vă veți reduce salariul?”, a fost întrebat premierul Ilie Bolojan vineri, la conferința de presă, în legătură cu măsurile de austeritate. Întrebarea a apărut în contextul în care mai mulți miniștri și oficiali, printre care ministrul Energiei, au declarat că vor dona statului 20% din venituri.
Bolojan: „Fiecare decide în funcție de conștiință”
Ilie Bolojan a afirmat că nu este un adept al gesturilor populiste. „Fiecare individ stabilește ce creează oportun. În perioada următoare voi anunța dacă vor fi adoptate astfel de măsuri”, a declarat premierul.
Salariul premierului României este de aproximativ 13.000 de lei net.
„Domnul Bolojan are un venit mai mic decât președintele României, iar ministrul Ivan are un venit sub cel al prim-ministrului. Nu mă refer la ei”, a declarat vicepremierul Dragoș Anastasiu sâmbătă, la Antena 3.
„Mă refer la persoanele care obțin venituri de 10.000, 16.000 de euro și primesc bonusuri uneori mult mai mari”, a adăugat vicepremierul.
Anastasiu a recunoscut că solicitarea sa poate părea populistă. „Nu suntem într-o dictatură pentru a impune schimbări. Trebuie să respectăm legile, chiar dacă ele au generat abuzuri și excese, inacceptabile pentru mulți”.
„Până la sfârșitul lunii iulie”
Vicepremierul a arătat că e conștient de nemulțumirea publică. „Înțeleg perfect furia, o simt și eu”, a subliniat Anastasiu, reconfirmând că pînă la sfârșitul lunii iulie vor fi formulate masurile care vizează pensiile speciale.
Ilie Bolojan a precizat, de asemenea, vineri, că aceste măsuri vor fi dezbătute cu persoanele vizate, concentrându-se inițial pe magistrați.
Ce spune noul judecător la CCR, Csaba Asztalos
Complexitatea situației pensiilor speciale și a bonusurilor este semnificativă, a avertizat Csaba Asztalos, noul judecător la CCR.
Într-un interviu pentru HotNews, judecătorul a explicat că restricțiile impuse anumitor oficiali publici sunt practicate în majoritatea statelor moderne.
În esență, magistratul CCR face referire la diverse profesii. Magistrații, polițiștii, personalul din serviciile secrete, dar și alte categorii, se confruntă cu limitări privind drepturile și libertățile lor, inclusiv cele economice, în timpul carierei.
Aceștia nu pot deține afaceri, ocupa un alt loc de muncă sau face activități partizane, pentru care primesc compensații financiare.
„Armata, poliția, magistratura, majoritatea țărilor civilizate au pensii speciale. Noi trebuie să eliminăm privilegiile”, a menționat economistul Victor Giosan, expert în consultanță la proiecte europene.
Economist: În SUA, polițistul primește pensie la vârsta standard
„Puțini știu că pensiile speciale se calculează în funcție de salariul potențial, pe când în alte ţări, pensia specială e ultimul salariu perceput”, a explicat economistul.
De asemenea, el a vorbit despre condiții de pensionare. „În SUA, un militar are contract pe termen lung, dar primește pensia la vârsta stabilită, lucrând în paralel la alte proiecte”. Problema acumulării pensiilor și a salariilor este un subiect intens dezbătut în România.
„În ceea ce privește cifrele, armata și poliția înseamnă 190.000 de pensionari, în timp ce diplomații, piloții, personalul navigant și parlamentarii sunt 11.600. Această cifră e mică, dar privilegiile din această categorie rămân o problemă”, a mai spus economistul Victor Giosan.
