Victor Ponta compară USR cu Partidul Comunist din 1945: grup mic, susținere slabă și lideri fără personalitate, dar bine organizați și sprijiniți de afară, preluând controlul asupra României

Darius Cojocaru
12 Citit minim
Victor Ponta compară USR cu Partidul Comunist: 1945 – un grup minuscul, cu slabă susținere populară, cu lideri fără personalitate, dar bine organizat și sprijinit din afară, a început să ocupe România

Victor Ponta, fost prim-ministru al României, a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care abordează perspectiva viitorului României de astăzi, cu mesajul principal: „Atenție la USR: România nu realizează pe deplin pericolul actual! Cel mai probabil, veți reveni la această conștientizare în viitor și veți spune: « Ah, au fost oameni care ne-au avertizat! »”, a declarat Victor Ponta. Fostul premier compară în comunicatul său USR cu Partidul Comunist, afirmând că „este un grup redus, cu susținere populară slabă, condus de lideri fără personalitate distinctă, dar bine organizat și sprijinit din exterior, începutul ocupării României.”

În contextul acestei dezbateri, Victor Ponta menționează că a preluat textul scris de C.C., despre care susține că „este un prieten apropiat și o persoană extrem de pregătită și experimentată.”

„PCR și USR, construcții artificiale non-românești, reprezentând valori și interese străine poporului român. Și totuși, au reușit și continuă să aibă succes!”

  • „1945 – un grup restrâns, cu susținere populară redusă, cu lideri lipsiți de personalitate sau prestanță, dar bine organizați, ideologizați și susținuți din exteriorul țării, a început să ocupe sistematic toate pozițiile de putere ale statului. Era vorba despre PCR – Partidul Comunist Român – care a dominat România timp de 45 de ani.”
  • „2025 – un grup restrâns, cu susținere populară sub 10%, cu lideri lipsiți de carismă și cu atitudini de tip ‘aparat’, bine organizați și ideologizați, puternic sprijiniți și controlați de forțe exterioare României, ocupă în mod metodic pozițiile de autoritate ale statului. Se numește USR – Uniunea Salvați România.”
  • PCR și USR sunt creații extrane, reprezentând valori și interese neautentice pentru poporul român. Totuși, au obținut și mențin succesul! De ce? Cum? În ce mod? Cum am ajuns aici? Ce măsuri putem lua pentru a proteja România de cei care se autoproclamă „salvatori”?

Cum putem realiza acum ceea ce nu am reușit în 1945? Citiți textul lui C.C., pe care îl redau mai jos:

  • „Atenție la USR: România nu înțelege pe deplin pericolul care o amenință!”

„Observăm un fenomen extrem de periculos: în timp ce noi ne aflăm în stadiul de amorțeală provocată de scandaluri media sterile, iar partidele tradiționale suferă de imaturitate morală, incapabile să reacționeze, USR a devenit, practic, cel mai influent partid din România. Al patrulea ca forță parlamentară, acesta a devenit liderul principal al scenei politice.”

„Avansează lent, metodic, disciplinat, cu identitate clar definită și un centru de comandă. Este o strategie de infiltrare, nu de cucerire frontală. Fenomenul este real, vizibil și poate fi explicat prin teoria „statului paralel”: rețele ideologice care, în absența unei opoziții ferme, ocupă spațiile libere ale instituțiilor statului.”

„USR controlează actualmente Președinția, a preluat Ministerul Afacerilor Externe (canalul de reprezentare al suveranității externe), Ministerul Apărării Naționale (interfața cu NATO), Ministerul Economiei (structura fundamentală a industriei), Ministerul Mediului (poarta principală pentru investiții), MIPE (poarta de intrare a fondurilor europene, prin Dragoș Pîslaru, membru vechi al USR), și instituții publice precum radiodifuziunea și televiziunea națională (monopol asupra „normalității” publice). Se pregătesc să preia și Avocatul Poporului (pentru a exercita presiuni asupra Guvernului) și intensifică atacurile asupra justiției. Performanța și competența acestor lideri se reflectă în activitatea lor.”

  • „Chiar și Guvernul pare sub controlul lor. Bolojan, izolat în propriul partid, pare să fi fost capturat de USR”

„Politicile distructive impuse cu forța de această coaliție de guvernare, condusă de un premier care riscă să cauzeze prăbușirea economică, socială și politică a țării, nu pot avea explicație diferită. Despre Nicușor Dan nu este necesar să vorbesc; ailură-mi un sentiment de compasiune, fiindcă se află în pragul incapacității, fiind copleșit de responsabilități și provocări. Este o persoană sinceră, dar lipsită de înțelegere politică și administrativă, și nu-i iubește pe cei pe care trebuie să-i conducă în aceste vremuri tumultoase. După plecarea lui Ludovic Orban, consilierea lui a devenit integral în cadrul USR.”

  • „USR nu are legitimitatea alegerilor și nici experiența administrativă”

„Totuși, deține altceva ce PSD și PNL nu au avut vreodată: o disciplină aproape militară, o coerență ideologică (deși rigidă, foarte clară), un nucleu intelectual din ce în ce mai activ și o alianță strategică cu anumite cercuri de putere din Uniunea Europeană.”

„Citește cineva care este proiectul acestei formațiuni, dincolo de acuzațiile de „lupi moraliști”? Cum doresc să arate România după ce vor obține controlul total?”

Liderii USR, în frunte cu Nicușor Dan, Țoiu, Moșteanu, Pîslaru, Drulă, Ghinea, Vlad Voiculescu și alții, sunt personaje anonime, fără vlagă, fără influență electorală și fără alte planuri decât dobândirea puterii pentru putere.

Totuși, ei nu sunt singuri pe scena politică. Dacă individual nu conving în cercurile de specialitate, ca grup își urmăresc cu ambiție dezideratul, chiar dacă este fără finalitate sau empatie. În spatele lor se află o structură de opoziție puternică, omniprezentă și dificil de contracarat cu mecanismele unui stat democratic.

  • „Adevărata sursă de autoritate a USR”

„Sursa de putere nu o reprezintă doctrina, nici proiectul, nici liderii. Totul pleacă de la o rețea de ONG-uri politico-morale, armata paralelă a USR-ului – cea mai sofisticată structura de putere informală din România modernă. Aceste organizații nu sunt ONG-uri obișnuite, ci entități create pentru funcții politice precise:

  • „1. Fabrica morală – producția de norme despre ‘bine’ și ‘rău’”

Aceste ONG-uri stabilesc cine este „curat” și cine este „corupt”, cine este „democratic” și cine este „nedemocratic”, cine este „pro-european” și cine este „anti-european”.

Ele nu dezbatt, ci emit verdicturi. Din studiouri, rapoarte, conferințe și comunicate cu ton academic. Creează aura de superioritate a mișcării useriste: „Noi reprezentăm civilizația, ceilalți sunt barbarie.”

Aceasta nu este retorică politică, ci o formă de inginerie psiho-socială.

  • „2. Mecanismul de umilire – arma preferată a userismului”

ONG-urile politico-morale nu critică, ci atacă. Nu analizează, ci denunță. Nu adresează întrebări, ci emit verdicturi morale.

Structura este riguroasă. USR inițiază o temă, ONG-urile reacționează cu indignare, presa afiliată amplifică, iar adversarii sunt discreditați în 24 de ore.

Din acest motiv, PSD și PNL se tem. Nu de USR, ci de ONG-urile care le pot distruge imaginea mediatic dacă își riscă vocea.

  • „3. Infiltrarea prin experți – colonizarea tăcută”

USR nu are elite autentice. Liderii săi sunt persoane fără identitate clară, fără abilități de convingere și fără proiecte solide. Însă rețeaua de ONG-uri produce „experți”: tineri vocali, agresivi și disciplinați.

Acești experți sunt delegați în ministere, consilii de administrație, agenții și institute de cercetare guvernamentale. Sunt consilieri atât pentru Premier, cât și pentru Președinte.

Rolul lor: transformarea statului într-un teren de implementare a unor ideologii. Nu sunt tehnocrați, ci misionari ideologici.

  • „4. Mass-media paralelă – ‘Ministerul Adevărului’ în varianta useristă”

USR exercită o influență parțială asupra mass-mediei tradiționale, însă dispune de un ecosistem digital mai eficient: site-uri, bloguri, platforme de verificare a faptelor, institute de cercetare și influenceri. Obiectivul: creare unei realități paralele, în care USR reprezintă „lumina”, iar opozanții sunt „întunericul”. Orice critică este etichetată drept „putinist”, „corupt” sau „incompetent”. Acest ecosistem constituie adevărata forță a mișcării useriste.

  • „5. Canalul de propagare ideologică”

ONG-urile sunt principalul vector pentru importul de directive ideologice în politicile publice, fără delimitare națională, dezbateri sau adaptare la contextul local.

De aici provin politicile extrem de ecologiste, standardele pentru justiție, presiunile asupra Bisericii și tradițiilor, precum și narațiunile despre securitate, energie și război.

USR nu conduce și nu are influență directă. Este doar o piesă într-un joc de putere predefinit, controlată de o rețea de interese externe.

  • „6. Rețea de influență dificil de eliminat prin vot”

Cel mai grav aspect este acesta: deși poți vota împotriva USR, nu poți contracara ONG-urile și rețeaua sa de susținere. Nu poți opune rezistență finanțărilor externe sau presiunii morale exercitate de aceste structuri. USR și rețeaua sa informală de organizații nu reprezintă un viitor pentru România. Întregul sistem a fost construit din exterior pentru a exploata vulnerabilitățile noastre. Este simptomul unei națiuni aflate în asediu intern, iar dacă nu acționăm urgent, riscăm să nu mai avem nici o șansă de redresare. Peste câțiva ani, această stare poate deveni un decedat simbolic.

Dacă nu intervenim acum pentru a stopa acest proces, ne vom trezi sub o conducere total controlată și într-o societate orwelliană. Adevărul trebuie rostit cu voce tare, chiar dacă doare sau deranjează. Este esențial să conștientizăm pericolul, mai ales în contextul crizei interne și a complexităților externe, odată cu finalul conflictului din Ucraina.

  • Nu mai e vorba despre PSD, PNL, USR, Bolojan sau Nicușor Dan.

Este vorba despre soarta națiunii și despre viitorul copiilor și nepoților noștri – cei care vor mai rămâne în țară. Știu că această afirmație va provoca reacții dure. Se vor declanșa reacții negative din partea rețelei de ONG-uri. Însă, din experiența și vârsta mea, nu pot să tac. Cine tace în acest moment va plăti mai târziu prețul nepăsării. Poate, în ultimul ceas, ne vom trezi la realitate.”

„Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să strigăm: ‘România, trezește-te!’”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

  • Turcia și Bulgaria înaintează România în cursa pentru viitoarea rută a Coridorului Panonic – Marea Neagră – Marea Caspică. După ce presa a criticat ideea marelui proiect propus de Călin Georgescu, Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice privind această rută. Economist: Capacitatea României de a fi cooptată în acest proiect este una utopică.
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *