Circa 70 de companii din domeniul apărării sunt pregătite să furnizeze statelor membre NATO sisteme moderne de drone sau anti-drone, a declarat recent liderul Comandamentului NATO în cadrul unui forum dedicat industriei de apărare organizat la București. Dintre toate soluțiile prezentate, NATO a ales să expună video în cadrul evenimentului 10 sisteme, realizate de companii mari și startup-uri noi din sectorul apărării. Unul dintre aceste sisteme este dezvoltat de o companie românească.
NATO colaborează strâns cu multiple companii din sectorul militar pentru a crea tehnologii inovatoare sau pentru a adapta tehnologiile existente, în scopul combaterii eficiente a dronelor mici și ieftine, care reprezintă una din cele mai mari amenințări actuale, conform reprezentanților alianței.
La București, NATO a reunit peste 300 de companii din domeniul apărării și a transmis un mesaj strategic: Alianța are nevoie de tehnologii noi, accesibile și facile de fabricat, dar și de capacitatea rapidă de producție și distribuție.
„Durata de funcționare a software-ului unei drone în Ucraina poate fi de doar câteva săptămâni”
Comandamentul pentru Transformare (SACT) al NATO, organizatorul forumului dedicat industriei de apărare desfășurat recent la București, are rolul de a moderniza și de a transforma alianța, colaborând activ cu sectorul privat pentru dezvoltarea armamentului și soluțiilor de protecție.
„Suntem într-o cursă continuă, iar inovația trebuie să fie constantă. Soluțiile actuale pot fi valabile doar pentru o perioadă limitată, după care trebuie să inovăm din nou”, a afirmat amiralul Pierre Vandier, Comandantul SACT, într-o discuție cu presa.
„De exemplu, durata de viață a software-ului unei drone în Ucraina poate fi de doar câteva săptămâni. Dacă nu se actualizează componentele software, drona devine inutilizabilă, ceea ce impune un proces continuu de actualizare. Aici intervine abilitarea inginerilor de a rescrie și adapta codul, iar cei care inovează mai bine vor fi și cei care vor câștiga în final”, a explicat Vandier.
„Există 70 de companii pregătite să furnizeze sisteme de drone și contra-dronă”
„Consider că NATO se află într-o poziție foarte favorabilă în această perioadă de incertitudine globală, deoarece inginerii și industria națională pot depăși ritmul de inovație al adversarului”, a menționat Vandier.
El s-a referit atât la marii producători occidentali de armament, cât și la noile startup-uri din domeniul militar apărut în ultimii ani.
„Avem aproximativ 70 de companii dispunând de capacitatea de a furniza sisteme de drone și contra-dronă. Acestea pot livra soluții diverse către diferite state. Le oferim statelor membre posibilitatea de a evalua piața, de a ierarhiza și testa soluțiile, apoi de a le integra”, a spus Vandier, arătând clipuri video cu zece sisteme anti-dronă produse sau în faza de proiectare, prezentate pe un ecran.
„Cheia este modul în care le conectăm între ele și capacitatea NATO de a le controla pe toate”, a adăugat oficialul alianței.
Fiecare sistem expus în cadrul forumului NATO este detaliat mai jos, cu mențiunea că aceste tehnologii nu sunt impuse de alianță, ci fiecare țară poate selecta soluțiile considerate cele mai potrivite pentru nevoile sale.
1. Ejderha, sistemul destinat să atace componentele electronice ale dronelor inamice
Un sistem recent prezentat public se numește Ejderha și este dezvoltat de producătorul turc Aselsan.
Ejderha este un sistem electromagnetic de mare performanță, conceput pentru a neutraliza dronelor de diverse dimensiuni, de la drone medii la mini-dron și drone FPV, vizând direct componentele electronice ale acestora.
Montat pe remorci sau camioane, sistemul oferă un grad ridicat de mobilitate. Funcționează automat, identificând, urmărind și perturbând sistemele de control ale dronelor țintă. Diferența față de bruiajele convenționale constă în țintirea directă, ceea ce minimizează impactul colateral și nu afectează zone extinse.
„Nu este eficient să folosești rachete scumpe pentru a doborî drone ieftine. Ejderha reprezintă o alternativă reutilizabilă și economică, capabilă să contracareze multiple tehnologii de drone”, spune Ahmet Akyol, CEO-ul Aselsan.
2. Falcon Shield – neutralizează dronele prin bruiaj precis
Sistemul Falcon Shield, produs de Leonardo în Marea Britanie, este un sistem modular, scalabil și rapid de implementat, destinat combatului dronelor mici, lente și de joasă altitudine.
Leonardo afirmă că acesta este un sistem flexibil și configurabil, compatibil cu diverse tipuri de senzori și efectori, inclusiv rachete antiaeriene adaptate pentru nevoile utilizatorilor. Principalele componente includ radare și sisteme electro-optice pentru detectare, urmărire, identificare, geolocalizare și neutralizare a dronelor.
Varianta de bază a sistemului „atacă” dronele prin bruiaj extrem de precis, direcționând semnalele de influență spre țintă și afectând sistemele electronice ale dronelor inamice.
Acest sistem a fost recent testat în configurație mobilă, pe vehicul blindat canadian Senator, într-o colaborare cu compania canadiană Roshel.
3. Racheta MBDA pentru combaterea dronei
Producătorul european MBDA a dezvoltat în ultimii ani o mică rachetă de tip interceptoare, ușor de fabricat, destinată în special dronei ieftine, care reprezintă o mare provocare pe câmpul de luptă.
Inițial denumită Small Anti-Drone Missile, apoi redenumită MBDA Defend Air, aceasta va fi integrată în sistemul de lansatoare cu nouă celule pe platforma Skyranger de la Rheinmetall, montată pe transportoare blindate germane.
Parlamentul German a aprobat recent aproape 500 de milioane de euro pentru integrarea lansatoarelor MBDA Defend Air în turela Skyranger, alături de tunul antiaerian de 30mm.
Racheta va extinde raza de acțiune a sistemului Skyranger de la 2 km la aproximativ 6 km, conform surselor din industrie. Totuși, timpul estimat pentru operaționalizare este lung, producția în serie fiind planificată pentru 2029, cu primele livrări așteptate în 2030.
4. Destinus și sistemul drone contra-drone
Compania elvețiană Destinus, specializată inițial în drone și sisteme de propulsie mici, și-a redefinit obiectivul, dezvoltând și armament pentru drone și sisteme anti-dronă.
Un nou sistem anunțat public utilizează dronele Destinus Hornet, realimentate pentru misiuni kamikaze împotriva dronelor sau rachetelor, pentru zbor lent și la joasă altitudine.
Hornet, transformată dintr-o dronă civilă într-una autonomă interceptoare aer-aer, este lansată dintr-un container transportat pe remorcă și poate găzdui până la opt unități. Fiecare dronă este ejectată vertical, fără intervenție manuală, și trece la zbor autonom pentru interceptare, ghidată de un sistem de căutare și urmărire.
Greutatea maximă a platformei este sub 10 kg, cu o anvergură de 1,5 metri și o lungime de 1,1 metri. Sarcina utilă include un focos cu impact cinetic sau fragmentare, destinat neutralizării dronelor de până la 300 kg.
Capabilă să intercepteze ținte la distanțe de până la 20 km și să atingă viteze de până la 250 km/h, Hornet oferă o soluție eficientă pentru apărarea aeriană.
5. MAAWLR – lansator mobil montat pe un camion
Un alt sistem expus la forumul NATO este dezvoltat de compania americană Sierra Nevada Corporation (SNC). Sistemul MAAWLR (Mobile Anti-Air Weapons Launcher) este un lansator mobil montat pe remorca unui vehicul, utilizând radare sau sisteme opto-electronice pentru detecție și urmărire.
Acesta poate integra diverse tipuri de rachete antiaeriene, în diferite configurații, pentru eficiență maximă.
6. Serval LAD – tun mobil anti-dronă pe blindate
Producătorii franco-germani de la KNDS au prezentat la București sistemul anti-dronă Serval LAD/C-UAV.
Sistemul constă într-o turelă telecomandată ARX30 cu tun de 30mm, montată pe un vehicul blindat, echipat cu radar 3D, detector RF omnidirecțional, sistem de ochire și muniție explozivă de 30mm.
Armata franceză a comandat deja 530 de vehicule Serval, dintre care 24 varianta anti-dronă, în decembrie 2024. KNDS este o asociere între compania germană Krauss-Maffei Wegmann și franceza Nexter.
7. Startup-ul estonian și racheta specială anti-dronă
Frankenburg Technologies, companie din Estonia, dezvoltă o rachetă proiectată specific pentru a doborî drone ieftine, fiind rapid de produs și economic.
„Am realizat cea mai mică și economică rachetă interceptoare din istorie”, afirmă Kusti Salm, directorul general al companiei, citat de The Times.
Produsul, denumit Mark I, este o rachetă de tip rapid, ușoară, propulsată cu combustibil solid, concepută pentru a contracara dronele. Poate fi produsă în serie și este ușor de utilizat, cu scopul de a reduce costurile de interceptare.
Compania a intensificat producția, planificând să fabrice câte 100 de interceptoare pe zi atât în Estonia, cât și în Letonia.
„La DSEI UK 2025, în perioada 9–12 septembrie, la Excel Londra, vom expune tehnologia noastră de interceptare a rachetelor și vom construi parteneriate pentru menținerea armoniei în lupta cu amenințarea dronelor:
- Pavilion Letonia | Stand N10-320
- @MilremR | Stand N10-145
- @TEKEVER | Stand…
8. Thales – de la soluții simple la sisteme complexe
Thales propune un sistem integrat în care radarele detectează și clasifică dronele în funcție de tip, urmând ca o gamă variată de efectori să neutralizeze amenințările.
Sistemul ForceSHIELD include lansatoare de rachete LMM montate pe vehicule blindate, precum și tunuri antiaeriene RapidFIRE de 40mm.
De asemenea, compania a dezvoltat și a început fabricarea în Belgia a unei rachete mai accesibile pentru contracararea dronelor, deja utilizată în Ucraina. Rachetele de 70mm, ghidate laser, au în capul de luptă un sistem exploziv FZ123, ce dispersează mii de fragmente metalice pentru distrugerea dronei.
9. Skyjacker – sistemul care „păcălește” dronele pentru a le deruta
De la Safran, sistemul mobil Skyjacker a fost lansat în 2024. Montat pe vehicule blindate, sistemul folosește senzori electro-optici de detecție și functionalități de spoofing pentru păcălirea dronelor inamice.
„Punctul forte al sistemului Skyjacker constă în capacitatea sa de spoofing, adică de a-i induce în eroare pe drone”, afirmă compania. Practic, modifică traiectoria dronelor, simulând semnalele de navigație prin satelit pentru a le altera ghidarea spre țintă.
Sistemul poate destabiliza sau neutraliza dronele severe, fiind eficient la distanțe între 1 și 10 km și în cadrul atacurilor de tip saturație, precum roiurile de drone.
10. Compania românească BraveX Aero și sistemul anti-dronă pentru platforme maritime
Printre sistemele expuse la București se numără și unul dezvoltat de firma românească BraveX Aero din Cluj-Napoca.
Compania a început dezvoltarea și testarea dronelor fără pilot încă din 2020, iar în 2024 a realizat primele zboruri de verificare.
„Dronelor noastre le construim din materiale avansate precum carbon, fibră de sticlă și Kevlar, urmând standarde din industria aerospațială pentru fiabilitate și durabilitate”, se prezintă compania.
În cadrul evenimentului NATO, a fost prezentat un sistem format din două tipuri de drone: cele de supraveghere și cele de interceptare, concepute să neutralizeze potențialele atacuri.
Acest sistem nu este încă în faza de producție, fiind proiectat cu drone creionate de BraveX Aero, pentru a contracara drone inamice de tip kamikaze atunci când vizează platforme maritime.
Dronele de supraveghere, modelul HPF-3, au o autonomie de 4-7 ore și pot patrula până la 20 km, lansând în caz de nevoie drone interceptor cu motor cu reacție, capabile să neutralizeze ținte aeriene
„Decalajul dintre invenție și utilizare la scară largă se măsoară acum în luni și săptămâni”
La București, amiralul Pierre Vandier, Comandantul SACT, a transmis un mesaj strategic industriei, evidențiind rapiditatea schimbărilor în tehnologie și impactul asupra domeniului apărării.
„Este esențial să fim pregătiți pentru azi și pentru mâine, pe măsură ce ritmul de inovare devine din ce în ce mai rapid. Diferența dintre invenție și aplicarea la scară largă se măsoară acum în luni și săptămâni, ceea ce poate altera avantajul tehnologic”, a precizat Vandier.
„NATO și industria trebuie să fie mai agile și mai inovatoare pentru a face față noilor provocări”, a adăugat el.
„Pe câmpurile din Ucraina, nu se poate petrece ani în dezvoltarea și implementarea de noi arme”
„Timpul de reacție s-a redus dramatic în Ucraina, deoarece tehnologiile bazate pe software pot fi actualizate rapid, păstrând avantajul strategic. Astfel, nu se mai poate petrece ani în proiectarea și fabricarea de arme noi”, a explicat Vandier.
Acesta a susținut că industria trebuie să demonstreze capacitatea de a inova și de a se adapta mai rapid decât adversarii, pentru a menține avantajul disuaderii.
„De fiecare dată când dezvoltați tehnologii mai ieftine și mai eficiente, pe care le pot achiziționa și adapta și alte state sau actori, întăriți credibilitatea și puterea de descurajare a NATO”, a concluzionat amiralul Pierre Vandier.
