Viitorul acceleratorului CERN: controverse între declinul european și îngrijorările ecologiste

Darius Cojocaru
5 Citit minim
Viitorul accelerator de particule al CERN naște controverse. Între teama de declin a Europei față de China și nemulțumirile ecologiștilor – HotNews.ro

Noul accelerator de particule al CERN mizează pe amploarea crescută pentru a cerceta lumea cuantică şi a dezlega secretele Universului. Proiectul FCC (Future Circular Collider), estimat la 15 miliarde de euro, necesită decizii politice şi finanţare pentru a putea fi pus în funcţiune în jurul anilor 2040, conform informaţiilor AFP preluate de Agerpres.

Actualul Large Hadron Collider (LHC) generează coliziuni între protoni şi ioni de plumb. Particulele sunt accelerate aproape de viteza luminii prin magneţi superconductori într-un tunel subteran, iar coliziunile sunt analizate de detectoare pentru a identifica particulele elementare, cum ar fi bosonul Higgs, considerat un element fundamental al structurii materiei. Existenţa bosonului Higgs, teoretizată în 1964, a fost confirmată de LHC în 2012.

Un proiect pe termen lung

În timp ce LHC utilizează un accelerator de 27 de kilometri, FCC va avea unul de 90,7 km. Această extindere va conduce la o creştere a energiei de coliziune de până la 8 ori, permiţând cercetări mai detaliate şi probabilitatea identificării de noi particule necunoscute.

Unul dintre scopurile esenţiale ale proiectului este elucidarea misterelor reprezentate de 95% din energia şi materia observabile ale Universului (materia şi energia întunecate), precum şi relaţia existentă între materie şi antimaterie, sau masa neutrinului.

Proiectul este structurat în două faze. Prima fază, preconizată pentru 2046, va implica coliziuni electron-pozitron pentru a studia bosonul Higgs. A doua fază, programată pentru 2070, va investiga coliziuni proton-proton pentru studierea particulelor grele. Proiectul urmăreşte atingerea unei energii record de 100 TeV, faţă de 13,6 TeV la LHC.

Instalaţia FCC va cuprinde opt facilităţi de suprafaţă, una în Elveţia şi şapte în Franţa, dispuse de-a lungul acceleratorului. Tunelul principal, cu un diametru de 5,5 metri, va fi amplasat la o adâncime de până la 500 de metri sub suprafaţă. Construcţia este programată să înceapă in 2033.

Echipamentele ştiinţifice vor fi instalate începând cu 2038, inclusiv detectoare de particule amplasate în tuneluri subterane care atrag o adâncime de 66 de metri.

FCC este vital pentru Europa să-şi menţină poziţia de lider în cercetarea fundamentală, mai ales în competiţia cu China. Astfel declara Fabiola Gianotti, directorul CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară), într-un interviu acordat AFP. Raportul de fezabilitate pentru FCC confirma că proiectul evoluează conform planificării.

„Pentru a avansa semnificativ în încercarea de a înţelege originea Universului şi rolul bosonului Higgs în primele momente ale acestuia, comunitatea ştiinţifică are nevoie de o instalaţie la fel de puternică şi versatilă ca FCC,” a explicat Catherine Biscarat, de la Universitatea din Toulouse.

Un proiect vast

Cu toate acestea, proiectul nu este lipsit de controverse. Unii locuitori din zona vecină se tem de impactul asupra mediului, costurile financiare şi consecinţele negative asupra agriculturii.

Deşi există îngrijorări cu privire la costurile şi la impactul asupra mediului, conducătorii proiectului asigură că au luat măsuri pentru reducerea impactului şi au modificat planurile anterioare.

Decizia finală cu privire la finanţarea FCC va fi luată în jurul anului 2028 de către statele membre. Germania, cel mai mare contribuitor, a exprimat rezerve. Cu toate acestea, raportul CERN oferă perspectivă conform căreia 70%-80% din fonduri ar putea fi obţinute de la CERN.

Organizaţiile de mediu susţin că proiectul este extravagant, evidenţiind risipa de resurse energetice şi impactul asupra mediului. De asemenea, se atrage atenţia asupra dimensiunii proiectului şi consecinţelor asupra comunităţilor locale.

Grupuri de activişti s-au mobilizat impotriva amploarei proiectului, provocând îngrijorare cu privire la impactul asupra mediului şi a bugetelor locale. Sesiuni de discuţii au fost organizate la diferite localităţi pentru a conştientiza problemele ridicate de acest proiect.

Chiar şi primarul local, în timp ce susţine necesitatea progresului ştiinţific, a exprimat îngrijorări legate de impactul asupra regiunii şi a subliniat avantajele potenţiale, cum ar fi creşterea economică.

ETICHETATE:
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *