Uraganul din Sinaia de curând, care a provocat mari pagube în stațiunea prahoveană, a fost un eveniment meteorologic extrem cauzat de schimbări bruște de temperatură, iar vântul a atins viteze peste 70 de kilometri pe oră. Specialiști în meteorologie susțin că astfel de fenomene pot apărea în orice regiune a țării, iar Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai vulnerabile la aceste furtuni devastatoare, din cauza numeroșilor copaci deteriorați și neîntreținuți. Probleme ridică și clădirile vechi, cu acoperișuri fragile, precum și un număr mare de panouri publicitare nesigure. Astfel, „o furtună asemenea celei din Sinaia ar fi o catastrofă pentru București”, afirmă specialiștii în administrație.
„Evenimente ca cel din Sinaia se pot întâmpla oriunde în țară, având în vedere condițiile generale și factorii specifici necesari. Vorbim de două mase de aer cu caracteristici foarte diferite, o masă caldă urmată de una rece. În aceste condiții, vitezele pot depăși 70-80 de kilometri pe oră. Cu toate acestea, în vestul țării, în zona Timișului, s-au înregistrat viteze mult mai mari, care au depășit 100 de kilometri pe oră”, a declarat pentru o publicație Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).
În București, pericolul principal în cazul unei furtuni puternice este reprezentat de copacii bătrâni, majoritatea fiind fragili.
„În București sunt zeci de mii de copaci neîngrijiți”
„În București există zeci de mii de copaci neîntreținuți. Aceștia sunt plini de vegetație, ceea ce le reduce stabilitatea, iar mulți cad singuri din cauza greutății. O furtună ca cea din Sinaia ar fi o adevărată tragedie. Pe lângă pagubele materiale semnificative, există un risc major pentru siguranța cetățenilor. De ani de zile, Direcția de Mediu din Primăria Capitalei nu a acordat autorizații de tăiere pentru primăriile de sector, conducând la o situație în care mulți copaci cad fără ca vântul să aibă o influență directă”, a declarat pentru o publicație Sorin Chiriță, specialist în administrație, fost city-manager al Capitalei.
Conform lui Sorin Chiriță, o altă problemă o reprezintă acoperișurile multor clădiri.
„De asemenea, Bucureștiul are mii de clădiri vechi, cu acoperișuri precare, care pot fi smulse de vânt. O problemă suplimentară sunt antene GSM de pe clădiri, a căror fixare nu este întotdeauna adecvată”, a adăugat Sorin Chiriță.
Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef al Sectorului 3: „Există probleme mari și cu panourile publicitare”
Ștefan Dumitrașcu, arhitect-șef al Sectorului 3, fost arhitect-șef al Capitalei, subliniază necesitatea urgentă a întreținerii copacilor.
„Întreținerea copacilor trebuie să devină o prioritate în București. E incredibil ca într-o capitală europeană, în 2025, să vedem copaci căzuți pe străzi sau în parcuri. O furtună ca cea din Sinaia ar avea consecințe devastatoare pentru București. Problemele nu se limitează la arbori, ci includ și mobilierul urban, mai ales panourile publicitare, o bună parte dintre ele fiind neglijate”, explică Ștefan Dumitrașcu.
Arhitectul-șef mai precizează că Bucureștiul suferă din ce în ce mai mult din cauza intemperiilor.
„Capitala este un oraș dependent de condițiile meteorologice. Bucureștiul are probleme atât în condiții de frig, cât și în cele de caniculă, ploaie torențială sau vânt puternic. Un oraș stabil nu reacționează în acest fel. Nu am mai întâlnit astfel de situații. Am văzut furtuni și la Budapesta, dar copacii nu se rupeau în același mod”, a concluzionat Ștefan Dumitrașcu.
Bucureștiul devine o mică „Veneție” în timpul ploilor torențiale
Bucureștiul și-a demonstrat recent vulnerabilitatea și în fața precipitațiilor intense. În luna anterioară, orașul s-a transformat într-o copie a Veneției după o ploaie torențială.
„Luna trecută, Capitala a depășit media multianuală de precipitații, în timp ce luna iunie a fost cea mai aridă lună din istoria măsurătorilor meteorologice la nivel național. În orașele mari există și situația insulei de căldură urbană, care potențează evenimente meteorologice cu un grad de agresivitate sporit”, a declarat Elena Mateescu, director ANM.
O furtună violentă a avut loc zilele trecute la Sinaia, unde zeci de mașini au fost afectate de copaci smulși de vânt.
Primăria Sinaia a anunțat că rafalele de vânt au depășit 100 km/h, provocând distrugeri semnificative.
Zeci de copaci au fost doborâți, iar mai multe străzi s-au inundat. Circulația rutieră a fost perturbată pe DN1 și pe Magistrala CFR 300 (București–Brașov).
Fenomenele extreme, amplificate de încălzirea globală
Specialiștii climatologi explică furtuna de la Sinaia:
„Înlocuirea aerului cald cu aer mai rece, adus de o modificare a circulației atmosferice din Europa, a creat instabilitate atmosferică, favorizând apariția furtunilor, cu efecte și mai puternice odată cu diferența termică mare. Frontul rece a traversat România de la vest la est, generând furtuni, unele organizate într-un sistem care a amplificat impactul. În funcție de factorii locali, efectele au fost foarte grave. În general, furtunile de vară nu sunt neobișnuite în România. Cu toate acestea, furtunile organizate, cu efecte intense, cum a fost cea din Sinaia, sunt neobișnuite din cauza intensității lor. Încălzirea globală contribuie la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor extreme, cum ar fi valurile de căldură sau furtunile”, a explicat Roxana Bojariu, climatolog ANM.
Specialista a amintit despre o furtună similară din 2017 la Timișoara, care a avut victime.
„Astfel de furtuni pot lovi și zona Bucureștiului, oriunde se creează condițiile de instabilitate care să organizeze furtuni intense. Un astfel de eveniment a avut loc și la Timișoara, în 2017. Încălzirea globală face ca fenomenele extreme să fie mai frecvente, mai puternice și impactul lor, mai mare, mai ales în contexte de urbanizare accelerată”, a mai spus Roxana Bojariu.
