Orbán a exclus posibilitatea ca Ungaria să se retragă din Uniunea Europeană, argumentând că țara nu dispune de resursele necesare pentru a justifica o astfel de decizie. Totodată, acesta a evidențiat că viitorul Ungariei se află în cadrul blocului european și al NATO, dar cu „politică externă și economică suverană”, informează Euronews.
„Calitatea de membru al UE reprezintă o oportunitate semnificativă, însă dacă am rămâne izolati într-un singur bloc, am consuma doar suc. Este logic să stabilim cele mai bune relații posibil cu toate grupurile, inclusiv cu Statele Unite, Rusia, China, lumea arabă și lumea turcă”, a declarat Orbán.
Premierul maghiar a avut conflicte repetate cu instituțiile europene din cauza preocupărilor legate de statul de drept, a blocat suportul UE pentru Ucraina și a menținut relațiile cu Moscova, în ciuda războiului total declanșat de Rusia, ajuns la aproape patru ani. UE a reținut miliarde de euro din fonduri, din cauza temerilor privind regresul democratic în Ungaria.
În domeniul politicii energetice, Orbán a susținut că Bruxelles-ul urmărește să izoleze Ungaria de la aprovizionarea cu petrol și gaze din Rusia. Guvernul a contestat deciziile prin acțiuni legale împotriva Comisiei Europene, în timp ce politic se opune regulamentelor UE, având speranța ridicării sancțiunilor până în 2027, când se preconizează încheierea conflictului.
Ungaria a fost exonerată de sancțiunile UE referitoare la energie rusească și continuă să fie extrem de dependentă de petrolul și gazele din Rusia.
Orbán a afirmat că intervenția președintelui american Donald Trump în Venezuela împotriva lui Nicolas Maduro marchează o nouă etapă în politica globală, susținând că această acțiune ar putea permite SUA să controleze până la jumătate din rezervele mondiale de petrol.
El a precizat că anul 2025 a fost „plin de evenimente” și că inaugurarea lui Trump „a dat ultima lovitură” ordinii mondiale liberale. Orbán consideră că această nouă etapă reprezintă „era națiunilor” și s-a descris ca fiind un pionier al acestei schimbări încă din 2010.
Operațiunea Venezuela, „exponent al unei lumi noi”
Despre Venezuela, Orbán a comentat că intervenția militară a SUA reprezintă „o manifestare puternică a lumii noi”.
„Împreună cu Venezuela, Statele Unite pot controla între 40-50% din rezervele mondiale de petrol, având o influență semnificativă asupra prețului energiei la nivel global.” El a adăugat că această situație ar putea aduce beneficii Ungariei prin reducerea costurilor energiei la nivel internațional.
Orbán a menținut relații apropiate cu Trump și este unul dintre puținii lideri europeni care susțin deschis acțiunea militară a SUA în Venezuela, criticată de majoritatea statelor membre ale UE ca fiind o încălcare a dreptului internațional.
Premierul maghiar a declarat că Ungaria nu va oferi sprijin financiar Ucrainei: „Dispunem de fonduri, dar nu le alocăm și nu le vom direcționa către Ucraina.”
„Nu le acordăm împrumuturi, deoarece toți știu că ucrainenii nu le vor returna”, a adăugat el.
Ungaria a fost un obstacol major în furnizarea de sprijin militar și financiar al UE pentru Ucraina, de la invazia Rusiei din 2022, forțând blocul celor 27 de state să găsească soluții pentru a evita veto-ul Budapestei.
Referitor la migrație, Orbán a afirmat că Ungaria nu va permite Bruxelles-ului să decidă „cu cine trebuie să împărtășim teritoriul”, respingând o reglementare UE care prevede, începând cu iunie, admiterea a 350 de persoane și procesarea a peste 20.000 de solicitări.
Ungaria a refuzat să participe la schemele UE de azil și a construit garduri la frontiere pentru a limita migrația, provocând conflicte legale și dispute cu autoritățile europene.
Întrebat despre un posibil acord financiar cu Trump, Orbán a confirmat: „Am discutat și am convenit că va exista unul.”
Trump a negat anterior aceste afirmații, afirmând pentru Politico în noiembrie: „Nu i-am promis nimic, dar m-a rugat extrem de mult.”
