Premierul Ungariei, Viktor Orban, participă la o dezbatere despre pacea în Europa, organizată de săptămânalul elvețian „Die Weltwoche”, la Viena, pe 31 octombrie 2024.
Şeful guvernului maghiar, Viktor Orban, a reiterat luni că nu doreşte retragerea ţării sale din Uniunea Europeană, ci o reformă a instituţiilor europene. Liderul maghiar afirmă că urmăreşte „ocuparea” Bruxelles-ului pentru a-l transforma într-un „centru de coordonare” al statelor membre.
„Vom prelua controlul asupra UE şi o vom transforma într-un «centru de coordonare al Uniunii», care să respecte suveranitatea statelor membre”, a declarat Orban, la Budapesta, potrivit surselor citate.
În contextul întrebărilor despre o posibilă ieşire din UE, premierul Orban a subliniat că nu există astfel de intenţii, însă a insistat asupra necesităţii readaptării prerogativei instituţiilor europene, pe care le consideră excesive.
„Nu vom abandona UE. Nu vom părăsi Bruxelles-ul, ci îl vom prelua. Pentru acest obiectiv am fondat familia politică a Patrioţilor”, a susţinut Orban.
În ultimele două săptămâni, premierul Orban a declarat că a primit sugestii implicite din partea preşedintelui american Donald Trump referitoare la retragerea Ungariei din UE, dar a respins ferm această opţiune.
Într-un discurs din aprilie, la Pilisvörösvár, Orban a relatat că Trump l-a întrebat când va retrage Ungaria din UE, la care el a răspuns: „Domnule președinte, avem nevoie de o ofertă mai bună”.
Orban a mai subliniat că Trump îi pune frecvent această întrebare în discuțiile telefonice, iar acesta îi replică în acelaşi mod, menţionând că Ungaria se va retrage din UE doar în condiţii favorabile, mai ales având în vedere dependenţa ţării de piaţa europeană (85% din exporturile Ungariei merg către statele UE).
Tensiunile dintre Ungaria şi Comisia Europeană persistă, Comisia acuzând Ungaria de încălcări ale statului de drept. Aceste acuzaţii includ limitarea drepturilor minorităţilor, gestionarea migraţiei, controlul asupra mass-media, justiţiei şi a achiziţiilor publice, precum şi contestarea supremaţiei Curţii de Justiţie a UE.
În contextul acestor probleme, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei şi a suspendat circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, ce revin Ungariei.
Situația a generat o dezbatere intensă, cu Ungaria amenințând să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în contextul războiului, determinând o deblocare parțială a fondurilor.
