„Moartea fiecărei femei este o dovadă a unui sistem defect. Această lipsă de acțiune este criminală”, au declarat mai multe organizații, după ce o tânără de 23 de ani, însărcinată în șase luni, a fost ucisă. Această tragedie, al 25-lea caz suspectat de crimă a femeilor de la începutul anului 2025, scoate din nou în evidență necesitatea urgentă de măsuri concrete pentru protejarea femeilor de violență. Problema abuzului de gen și a crimelor împotriva femeilor nu afectează doar România, ci și alte țări europene. Care este situația actuală și ce acțiuni au fost întreprinse pentru combaterea acesteia?
În România, autoritățile au aprobat Strategia națională pentru promovarea egalității de șanse și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027, prin Hotărârea de Guvern nr. 1.547/2022.
Potrivit Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), documentul stabilește direcții generale, dar nu prevede un buget dedicat implementării măsurilor.
Organizațiile neguvernamentale, inclusiv Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor (Rețeaua VIF), atrag atenția asupra faptului că lipsa unui buget clar și a unei finanțări constante diminuează eficiența intervențiilor. Fără resurse umane și financiare suficiente, statul nu poate garanta siguranța femeilor.
Un raport realizat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE), citat de un cotidian național, estimează că, în 2019, violența de gen a produs României costuri de peste 15 miliarde de euro, inclusiv cheltuieli medicale, intervenții ale forțelor de ordine, proceduri judiciare, sprijin social și consiliere.
În Uniunea Europeană, costurile violenței de gen în 2019 au fost estimate la 366 de miliarde de euro.
Campanii care conștientizează și modifică legislația
Elena Samoilă, expertă în egalitate de gen la un centru de studii, explică în cadrul unei interviuri direcțiile actuale ale campaniilor civice dedicate victimelor violenței domestice, rezultatele obținute până în prezent și aspectele unde lipsesc intervenții din partea statului român.
„Campaniile noastre, realizate împreună cu colegi din Rețeaua VIF, se concentrează pe creșterea conștientizării și imbunătățirea legislației privind violența domestică”, a declarat Elena Samoilă.
Un exemplu îl constituie marșul anual „Împreună pentru Siguranța Femeilor”, organizat în luna octombrie, care urmărește să unifice persoane din medii diverse și să aducă în atenție responsabilitatea statului în protejarea victimelor.
În prezent, organizațiile din Rețeaua VIF activează pentru aplicarea Directivei europene 1385/2024, care propune modificarea legislației românești referitoare la viol, pe baza lipsei consimțământului.
Modificări legislative realizate prin eforturi comune
Modificarea limitei de vârstă pentru consimțământ la 16 ani în relațiile cu persoanele adulte, este una dintre modificările recente ale legislației, rezultate din eforturile depuse de rețeaua VIF și sprijinul unor politicieni.
„Legea a intrat în vigoare la începutul anului 2024. În acest an au existat 3.999 de infracțiuni de viol la adresa unui minor. Deși a fost o campanie de succes, aceasta necesită continuitate. Majoritatea oamenilor încă nu înțeleg că persoanele sub 16 ani sunt copii”, a subliniat Elena Samoilă.
Un alt efort important a fost campania pentru eliminarea testelor de virginitate, o practică legală în România până în 2022.
Date statistice și percepții
Violența domestică rămâne o problemă complexă în România, generată de inegalități de gen și norme sociale tradiționale.
Potrivit Centrului FILIA, 1 din 4 români consideră acceptabile comportamente care constituie violență economică și socială.
În 2024, autoritățile au intervenit în peste 130.000 de cazuri de violență domestică. Un număr semnificativ de victime au primit suport specializat, majoritatea fiind femei și copii.
Centrul FILIA accentuează că aceste cifre reflectă doar o parte din realitate.
„Multe cazuri de violență domestică nu sunt raportate din frică, rușine, lipsa informațiilor sau din cauza unei percepții greșite a rolului autorităților”, atrage atenția experta.
Aspecte deficitare ale statului român
Lipsa informațiilor accesibile publicului larg este una dintre problemele principale identificate de ONG-uri.
„Campaniile ar trebui să conțină informații detaliate despre ordinul de protecție provizoriu, ordinul de protecție obținut de la instanță și măsuri de monitorizare ale agresorilor. Această măsură, introdusă recent în legislație, este esențială pentru salvarea unor vieți”, a spus Samoilă.
Accesul la servicii destinate victimelor este limitat. Adăposturile, consiliere psihologica și asistență juridică rămân subfinanțate.
Specialiștii (polițiști, procurori, judecători, medici, asistenți sociali) necesită formare continuă pentru a înțelege dinamicile din relațiile abuzive.
Soluția pe termen lung este educația, care trebuie să includă informații despre egalitatea de gen, violență și consimțământ.
Violența de gen este prezentă și în alte țări europene. Care sunt măsurile luate de aceste țări?
