Crima influencerului american Charlie Kirk marchează un moment crucial în escaladarea violenței politice din SUA, un fenomen ce riscă să agraveze profunda divizare a țării și să genereze noi tensiuni, transmite Reuters.
- Asasinarea lui Charlie Kirk – FBI dezvăluie primele imagini cu un suspect / Tensiune crescută în SUA / Un post de televiziune îl concediază pe prezentatorul său / „Alegerea noastră este să luptăm sau să pierim” – Musk
„Acest eveniment este îngrozitor, alarmant, dar nu neapărat surprinzător”, a declarat Mike Jensen, cercetător la Universitatea din Maryland, care urmărește astfel de acte de violență într-o bază de date de la 1970.
În primele șase luni ale anului, SUA au înregistrat circa 150 de atacuri motivate politic – aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, a afirmat Jensen. „Ne confruntăm cu o situație extrem de periculoasă, care ar putea ușor escalada în tulburări civile ample dacă nu este gestionată”, a subliniat Jensen. „Acest incident ar putea servi ca un declanșator, inspirând alte evenimente de acest tip”, a adăugat cercetătorul.
Experții în terorism intern identifică o convergență de factori care au contribuit la creșterea violenței în SUA: instabilitatea economică, îngrijorările legate de schimbările demografice rasiale și etnice și un discurs politic din ce în ce mai virulent. Diviziunile ideologice, odată axate pe dezacorduri politice, s-au transformat în animozități mai profunde, personalizate. Această furie este amplificată de rețelele sociale, teoriile conspiraționiste și nemulțumirile personale.
Agenția Reuters a identificat anul trecut minimum 300 de cazuri de violență politică în SUA, între atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și alegerile prezidențiale din 2024, marcând un trend îngrijorător în creșterea acestui tip de violență din anii 1970.
„Violența politică extremă devine din ce în ce mai frecventă în țara noastră, iar împușcarea lui Charlie Kirk este un indicator pentru o problemă mult mai vastă: actele de violență devin tot mai frecvente, uneori fără o motivație sau ideologie clară”, a afirmat Jon Lewis, cercetător la Programul privind extremismul de la Universitatea George Washington.
„Există o serioasă îngrijorare cu privire la reacția la un astfel de eveniment”, a adăugat Lewis.
Alți experți care studiază violența politică sunt de acord. „Oamenii sunt reticenți să apeleze la violență, dar sunt mult mai dispuși să recurgă la represalii violente”, a declarat Lilliana Mason, profesor de științe politice la Universitatea Johns Hopkins. „Nimeni nu dorește să fie inițiatorul violenței, însă mulți doresc să aibă capacitatea de a reacționa astfel”, a precizat profesoara.
Kirk, un aliat apropiat al fostului președinte american Donald Trump și fondator al grupului conservator de studenți Turning Point USA, se adresa unei mulțimi de circa 3.000 de persoane în aer liber la Universitatea Utah Valley atunci când a avut loc incidentul, generând panică printre participanți.
Autoritățile nu arestaseră niciun suspect până joi după-amiază. FBI a publicat imagini neclare, surprinse de camere de supraveghere, care arătau o „persoană de interes” îmbrăcată într-o bluză neagră, ochelari de soare negri și o șapcă de baseball închisă la culoare.
Kirk, în vârstă de 31 de ani, a fost un promotor important al mișcării conservatoare și a valorificat mediile online pentru a atrage milioane de tineri americani.
„Nimeni nu înțelegea sau nu avea sufletul tinerilor din Statele Unite mai bine decât Charlie”, a transmis Trump într-un mesaj online. Președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat pentru CNN că a existat o presiune crescută pentru măsuri de securitate mai eficiente.
„Ciclu vicios”
Trump însuși a fost ținta a două tentative de atentat anul trecut. În plus, două atacuri semnificative comise de teoreticieni ai conspirației de dreapta anul acesta au generat îngrijorare. În iunie, un naționalist creștin a ucis un membru de rang înalt al legislativului democrat și soțul acesteia în Minnesota. În august, un individ obsedat de teorii conspiraționiste legate de COVID-19 a tras asupra sediului Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Atlanta.
Începând din ianuarie anul acesta, minimum 21 de persoane au fost implicate în incidente violente politice, inclusiv o lovitură în New Orleans din dimineața Anului Nou.
În mai, un activist propalestinian a ucis doi angajați ai ambasadei israeliene în Washington. În iulie, un grup de militanți a atacat un centru de detenție pentru imigranți din Texas.
De la revenirea sa în funcție, Trump a diminuat eforturile de combatere a extremismului intern, redirecționând resursele către aspecte legate de imigrație.
Jensen, cercetătorul de la Universitatea din Maryland, a subliniat un viitor incert.
„Aceasta este o administrație care, indiferent de punctul de vedere, a influențat profund țara în cele opt luni la putere. Unii o susțin, alții o resping. Această opoziție induce reacții violente, creând un cerc vicios care ne-ar putea duce către probleme majore”, a avertizat cercetătorul.
