De ani de zile, autoritățile române au tratat cu blândețe cazurile conducătorilor de grupuri infracționale implicate în traficul de persoane la granița dintre Mexic și SUA, în falsuri de carduri și în aducerea unor sume importante de bani în țară. Aceasta este o realitate dureroasă, legată de programul Visa Waiver.
Prima reacție a Ambasadei SUA la București, după decizia României de retragere din programul Visa Waiver, a fost un indiciu clar. Reprezentanța diplomatică a făcut o declarație.
Cu două zile înainte de alegeri
„Suntem hotărâți să stopăm imigrația ilegală și să întărim securitatea frontierei americane”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, potrivit ambasadei. Rubio nu a făcut declarația aceasta direct legat de România, dar, din păcate, este relevantă în situația prezentată.
Din punct de vedere tehnic, România a respectat condițiile pentru ca SUA să elimine vizele necesare românilor. Acesta a fost un proces susținut politic de administrația Biden? Desigur. Refuzul administrației Trump a avut o componentă politică, de sancționare? Bineînțeles. Anunțul oficial a fost făcut cu două zile înainte de alegeri, creând un impact major.
Cu toate acestea, responsabilitatea noastră este necesară.
Vizele necesare pentru SUA ne limitează, dar problema reală este criminalitatea din România, cu legături directe la activitățile grupurilor criminale din SUA: Arizona, New Mexico, Texas, California.
Mii de români prinși la granița Mexic – SUA
Grupurile românești de traficanți de persoane au devenit din ce în ce mai puternice în Mexic și în sudul SUA, unde și-au extins activitatea. Datele Homeland Security din 2019 arătau că 4.190 de cetățeni români au fost prinși la granița dintre Mexic și SUA, într-un interval de cinci ani. Acest număr reflectă doar cazurile descoperite, numărul celor care au reușit depășind cu mult acest statistică.
Majoritatea românilor prinși nu au acționat din proprie inițiativă. Ei sunt femei, bărbați și copii victima traficului, mulți dintre ei vulnerabili. Ei sunt transportați de rețele criminale din zona Craiovei, în Mexic și apoi în SUA.
În 2019, am documentat cazuri de români prinși la granița SUA care erau de două ori mai multe decât cele ale cubanezilor.
Aceasta nu înseamnă că femei din satele Olteniei își cumpărau bilete București – Mexico City, ca apoi să găsească tuneluri spre SUA, ci că existau rețele criminale tolerate de autorități și instanțe române.
250.000 de dolari într-un singur transport
Dosarele judiciare românești conțin cazuri incredibile. Liderii de grupuri infracționale din SUA trimiteau sume considerabile de bani în România. DIICOT a descoperit într-un singur transport 250.000 de dolari trimiși de grupuri criminale din SUA.
Acești traficanți erau eliberați în România. Cauzele lor se prelungeau, în ciuda dovezilor trimise uneori de FBI. Ei primeau pedepse cu suspendare și reinaurau activitatea în SUA.
Traficul de persoane a apărut frecvent în rapoartele Departamentului de Stat al SUA despre România. Autoritățile românești erau conștiente de aceste evenimente. Exploatarea cetățenilor români de către cetățeni români continua.
„Se crede că persoanele traficate în SUA de aceste rețele sunt obligate să își plătească datoriile comis infracțiuni și plătind sume de bani către membrii grupului infracțional”, scrie într-un raport al poliției de frontieră americane.
Cazul judecătorului din San Diego
Legat de traficul de persoane, au apărut grupuri implicate în fraude informatice, falsuri de carduri și spargerea bancomatelor. Când traficanții erau trimiși la cerșit și furat, unii primeau carduri falsificate.
Liderii de grupuri infracționale din România au ajuns atât de bogați, puternici și bine conectați încât rețelele lor lucrau cu alte grupuri infracționale din SUA. Un document din dosarul Sărdaru arată discuții despre un judecător din San Diego, „unde e necesară intervenție”. Judecătorul era accesibil prin intermediul unui traficant de origine mexicană.
Grupurile criminale din România aveau nevoie de o instanță care să elibereze migranții ilegal prinși la graniță. Acești migranți dispăreau apoi, fiind trimiși în zonele SUA unde fuseseră repartizați. Ei erau judecați în libertate, dar nu apăreau niciodată ulterior, exceptând cazurile în care erau capturați.
Această metodă este vizată de administrația Trump, care nu mai tolerează să fie lăsați în libertate migranții prinși la granița SUA.
Infracționalitatea din SUA are consecințe în România. Rudele victimelor din SUA sunt amenințate, șantajate sau chiar agreate în România, pentru a acoperi datoriile restante.
Banii negri introduși în România alimentează criminalitatea internă, sunt investiți în infracționalitate și pun presiune asupra justiției. Problema depășește programul Visa Waiver.
