„Pentagonul planifică reducerea participării în diverse comitete consultative ale NATO, fiind cel mai recent indiciu al eforturilor administrației Trump de a diminua prezența militară americană în Europa, conform mai multor oficiali familiarizați cu situația”, dezvăluie în această seară cotidianul Washington Post. Jurnaliștii menționează că retragerea trupelor SUA din grupurile NATO survine după alte două acțiuni semnificative ale Armatei americane: plecarea din România și tăierea sprijinului pentru țările baltice.
Recent, generalul american Alexus G. Grynkewich – comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și al Comandamentului European al Forțelor Armate ale SUA (USEUCOM) – s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a discuta despre angajamentele României în cadrul NATO, sub conducerea administrației Trump.
HANDOUT – 25 iunie 2025, Olanda, Haga: Secretarul General NATO Mark Rutte și președintele SUA Donald Trump salută presa la Marginile Summitului NATO 2025. Fotografie: Martijn Beekman/NATO/dpa – UTILIZARE editorială exclusivă și doar cu atribuirea integrală a sursei menționate
Statele Unite se retrag din Centrele de Excelență NATO
„Această mutare iminentă va afecta aproximativ 200 de militari și va reduce semnificativ implicarea SUA în cele 30 de Centre de Excelență ale NATO, dedicate instruirii forțelor aliate în domenii strategice precum lupta navală.
HANDOUT – 25 iunie 2025, Olanda, Haga: Secretarul General NATO Mark Rutte și președintele SUA Donald Trump adresează declarații presei la Summitul NATO 2025. Fotografie: Martijn Beekman/NATO/dpa – UTILIZARE editorială strictă și doar cu menționarea creditului integral
În loc să se retragă complet, Pentagonul intenționează să nu înlocuiască personalul la finalul detașărilor, un proces care poate dura mai mulți ani, conform unui oficial american familiarizat cu situația. Participarea SUA în aceste centre nu va fi complet eliminată, au precizat doi oficiali, pentru Washington Post.
„Această strategie a fost în discuție încă din urmă cu luni, conform a doi oficiali americani, unul dintre ei menționând că nu are legătură cu amenințările tot mai mari ale președintelui Donald Trump de a ocupa Groenlanda daneză. Provocările lui Trump au atras condamnări generale din partea liderilor europeni și a multor membri ai Congresului, temându-se de daune ireparabile aduse alianței NATO.
Purtătorii de cuvânt ai Pentagonului și NATO nu au dorit să facă comentarii pe această temă.
„Sub administratia Trump, armata americană a redus prezența în Europa, în timp ce guvernul exercită presiuni asupra aliaților pentru a prelua control mai amplu asupra apărării collective a continentului.
Ultimul an, de exemplu, Pentagonul a anunțat brusc retragerea unei brigăzi din România și diminuarea asistenței de securitate către statele baltice, în contextul invadării Ucrainei și al temerilor de conflicte directe între NATO și Kremlin.
Sub presiunea administrației Trump, alianța a aprobat vara trecută creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB în următorii zece ani, inclusiv 1,5% pentru infrastructură și proiecte civice.
Legislatorii americani — inclusiv unii republicani influenți — s-au opus deciziilor guvernului în Europa, încercând să sprijine financiar programele de asistență pentru securitate afectate, în ciuda indicațiilor Pentagonului.
De asemenea, membrii Congresului au aprobat o legislație care obligă Pentagonul să consulte legislative înainte de a lua decizii majore privind reducerea prezenței militare în Europa. Aceasta specifică că această cerință se aplică dacă numărul total al trupelor americane în regiune coboară sub 76.000, deși în prezent cifra este în jur de 80.000.
Chiar dacă aceste retrageri reprezintă o fracție din contingentul dislocat în Europa, unii oficiali actuali și foste persoane din domeniu au afirmat că astfel de decizii pot avea un impact semnificativ asupra alianței, diminuând expertiza militară americană valoroasă.
„Experiența operațională a personalului nostru contribuie la aceste centre”, a menționat Lauren Speranza, înalt oficial al Pentagonului în timpul administrației Biden. „Retragerea personalului american poate duce la o tendință de exod de specialiști de înaltă calificare.”
Nicușor Dan a întâmpinat la Cotroceni pe generalul Grynkewich, comandantul SACEUR și al USEUCOM
Fotografie: presidency.ro
, a avut întrevedere cu generalul Alexus G. Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și liderul Comandamentului European al Armatei SUA (USEUCOM), la Palatul Cotroceni.
Administrația Prezidențială a menționat într-un comunicat oficial că „a apreciat inițiativa Operației NATO Eastern Sentry, menită să întărească capabilitățile de descurajare și apărare ale Alianței Nord-Atlantice pe întregul flanc estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră”.
Nicușor Dan a oferit „garanții că țara noastră va rămâne un aliat de încredere și responsabil în cadrul NATO, respectând angajamentele, atât în domeniul operațional, participând la misiuni și exerciții comune, cât și în planul bugetului de Apărare, conform obiectivelor stabilite la Summitul NATO de la Haga din 2025”.
Comunicatul Palatului Cotroceni subliniază că generalul Grynkewich a apreciat „importanța strategică a României pentru securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre și contribuția esențială a țării noastre la siguranța europeană și euroatlantică în ansamblul său”.
„Totodată, SACEUR a evidențiat că NATO continuă să acorde atenție evoluțiilor de securitate regionale și să implementeze măsuri preventive pentru a descuraja orice acțiuni ostile și a consolida apărarea colectivă a întregului teritoriu al Alianței. Președintele Nicușor Dan și generalul Grynkewich au exprimat respect reciproc și angajamentul comun al României și SUA de a extinde colaborarea strategică în domeniul apărării”, conform sursei oficiale.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI


